Piața berii probabil că va închide anul 2025 cu o scădere de 2%, poate chiar 5%, ajungând la un minim istoric, iar efectele vor însemna taxe și impozite colectate la bugetul statului mai mici cu 50 de milioane de euro și o posibilă pierdere de aproape 400 de locuri de muncă în sectoarele conexe, respectiv agricultură, HoReCa, a declarat, pentru AGERPRES, directorul general al Asociației Berarii României, Constantin Bratu.

'Estimăm că anul 2025 va înregistra o scădere de cel puțin două procente, poate chiar de cinci procente, trend care, din păcate, în condițiile actuale, se poate păstra și pentru anul viitor, iar efectele sunt negative, având în vedere impactul local pe care sectorul berii din România îl generează, acela de a fi printre puținele sectoare în care cererea de produs este acoperită de producția locală și, din această perspectivă, sperăm ca în 2026 să revenim pe un trend pozitiv', a afirmat Bratu.

Potrivit acestuia, sectorul berii generează peste 60.000 de locuri de muncă la nivel național, iar o contracție cu aproximativ 5% a pieței poate duce la o pierdere de aproape 400 de locuri de muncă în agricultură și HoReCa.

'Sectorul berii este un sector cu o producție locală puternică, generând peste 60.000 de locuri de muncă la nivel național. O mare parte dintre acestea sunt în sectoare cheie pentru România, cum este cel al agriculturii, unde aproximativ 8.200 de oameni își găsesc un loc de muncă. O contracție a pieței berii, a consumului de bere în România, cauzată de condițiile economice actuale și de nerespectarea calendarului (de introducere a accizelor - n. r.), poate duce la o scădere a acestui număr de angajați cu aproximativ 5%. Practic, discutăm de o pierdere de aproximativ 400 de locuri de muncă la nivel de agricultură și, desigur, pe celelalte sectoare', a susținut acesta,

De asemenea, scăderea consumului de bere și, implicit, a pieței berii, va duce și la bani mai puțini încasați la bugetul statului din taxele și impozitele plătite de producătorii de bere.

'Sectorul berii din România contribuie cu aproximativ 3 miliarde de euro la nivel național ca valoarea adăugată adusă PIB-ului, iar taxele și impozitele plătite de sectorul berii se ridică undeva la 950 de milioane de euro. Practic, o contracție cu 5% a acestei piețe implică o scădere cu o pondere în PIB de 150 de milioane de euro, iar taxele și impozitele colectate vor fi mai puțin cu 50 de milioane de euro', a transmis Constantin Bratu.

El a atenționat cu privire la 2026, an în care ar urma să se aplice o nouă creștere de acciză, cu 10%, de la 1 ianuarie, afirmând că această măsură va fi 'aproape imposibil de suportat' de sectorul berii, în condițiile în care consumul va fi sub capacitatea de producție.

'Conform ultimelor modificări la Codul fiscal, în teorie, sectorului berii ar trebui să i se aplice o creștere de acciză de 10% începând cu 1 ianuarie 2026, dar va fi foarte greu, aproape imposibil de suportat de acest sector, un sector, cum spuneam anterior, cu amprentă națională destul de puternică și cea mai bună soluție ar fi revenirea sau păstrarea nivelului din august 2025 și pentru anul 2026. Dacă cifrele preliminare pe anul 2025 se confirmă și vom înregistra o scădere de aproximativ cinci procente, deja vorbim de un minim istoric pe care noi, la nivel de Asociație, pentru că avem o experiență de 20 de ani, nu l-am mai întâlnit, acela de a scădea sub 14,5 milioane hectolitri. Dacă trendul de creștere de acciză se păstrează și anul viitor, probabil că vom scădea chiar sub 14 milioane hectolitri. Este foarte mult, în contextul în care deja investițiile producătorilor de bere, de peste 2 miliarde de euro, au avut loc în capacități de producție. Cu o producție instalată la nivelul producătorilor de bere care depășește 20 de milioane de hectolitri, practic, vorbim de o capacitate cu cel puțin 30% supradimensionată față de vârful consumului de bere din România (în anul 2008 - n. r.), de 20,2 milioane hectolitri', a explicat Bratu.

De asemenea, a continuat directorul general al Asociației Berarii României, fiscalitatea ridicată va avea efecte negative în special asupra microberăriilor, care trăiesc efectiv din vânzările de bere.

'Fiscalitatea ridicată impactează în general micile business-uri, atât din domeniul HoReCa, dar și din domeniul producerii berii, a microberăriilor, cu atât mai mult dacă este o microberărie care depinde efectiv de vânzările de bere în spațiul propriu și are nevoie de surse de finanțare și de un cash-flow pozitiv acumulat în mai mulți ani pentru a face față acestor situații. Mi-ar plăcea ca acele 77 de microberării din România identificate la începutul acestui an să-și păstreze activitatea pe piață, pentru că ele sunt în slujba consumatorului și un consumator fericit este cel care poate să-și aleagă marca de bere pe care și-o dorește. Sectorul berii din România a ajuns în acest moment un sector destul de național, pentru că avem o concurență foarte puternică la nivelul producătorilor de bere și concurența ajută și dezvoltă orice sector și ne-ar plăcea cât mai multe sectoare din România să aibă asemenea atribute. Sper ca toți jucătorii prezenți pe piața din România să își păstreze motivația și dorința de a exista pe această piață, pentru că, repet, concurența este benefică, atât pentru statul român, cât și pentru consumatorul român, care are opțiune și posibilitatea să aleagă o marcă de bere din cel puțin 300 câte am inventariat în aceste zile la nivelul României. Este libertatea acestuia să aleagă din aceste mărci', a arătat acesta.

În perioada 2005 - 2023, piața românească a berii a avut o evoluție relativ constantă, aflându-se la o medie a producției de 16,6 milioane de hl. Vârful intervalului a fost atins în 2008, când producția de bere în România a fost de 20,2 milioane hl. Cel mai scăzut nivel a fost înregistrat în 2024, de 14,9 milioane hl. În 2024, după 3 ani de scădere consecutivă, piața berii s-a stabilizat ușor peste pragul de 15 milioane de h.l. AGERPRES/(A - redactor: Oana Tilică, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ada Vîlceanu)