A patra cerere de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență a fost depusă oficial, vineri, iar aceasta conține un număr de 62 de ținte și jaloane exclusiv din componenta de bani nerambursabili, cu o valoare totală de 2,62 miliarde euro, a anunțat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, pe pagina sa de Facebook.

'A patra cerere de plată PNRR a fost depusă oficial astăzi, vineri, 19 decembrie, la ora 20:06. Ea conține un număr de 62 de ținte și jaloane exclusiv din componenta de bani nerambursabili, cu o valoare totală de 2,62 miliarde euro. Mai exact: 2.620.279.973 euro. Aceasta este suma de bani europeni pe care o așteptăm să intre în contul României', a scris ministrul pe rețeaua de socializare.

Potrivit acestuia, implementarea PNRR este unul dintre cele mai importante proiecte ale României, de succesul căruia depinde dezvoltarea economiei naționale, din mai multe perspective: infrastructură, sănătate, educație, mediu, digitalizare, cultură, energie și eficiență energetică.

Principalele ținte și jaloane din Cererea de plată 4 vizează: Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor - adoptarea conceptelor de proiect prin hotărâre de guvern pentru reabilitarea a 13 baraje existente și pentru lucrările de modernizare a protecției împotriva inundațiilor; Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației - înființarea și dezvoltarea birourilor pentru ghișeele unice pentru furnizarea de servicii de consiliere în domeniul energiei; Ministerul Energiei - finalizarea listării unui pachet de până 15% din acțiunile Hidroelectrica; Ministerul Justiției - intrarea în vigoare a legilor justiției, rata de ocupare a 85% din posturile de procuror din cadrul DNA, investiții pentru digitalizarea sistemului judiciar; Agenția Națională pentru Achiziții Publice - implementarea formularelor naționale electronice în procedurile de achiziții publice în conformitate cu legislația UE, operaționalizarea organismelor de achiziții centralizate; Ministerul Finanțelor - finalizarea analizei cheltuielilor în sectoarele sănătății și educației și o analiză sistematică a cheltuielilor în toate sectoarele, formare personal ANAF în domeniul managementului riscurilor, operaționalizare BID, reforma fiscală generală.

În ceea ce privește Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, cererea are în vedere instrumente financiare pentru sectorul privat - operațiunile de finanțare sau de investiții în valoare de cel puțin 100% din cuantumul total al resurselor alocate.

Totodată, la Autoritatea Națională pentru Cercetare trebuie completată legislația privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, puse în aplicare și evaluate planurile de acțiune de către instituțiile care au aderat la Carta europeană a cercetătorilor și la Codul de recrutare a cercetătorilor, în timp ce la Ministerul Culturii se are în vedere intrarea în vigoare a legii privind statutul lucrătorilor din sectorul cultural.

Cererea de plată depusă vineri mai vizează: Ministerul Sănătății - peste 2.000 de cabinete de medici de familie renovate și/sau dotate cu echipamente medicale, aprobarea pachetului de servicii și a Contractului-cadru care reglementează condițiile de acordare a asistenței medicale, medicamentele și dispozitivele medicale, dispozitivele și tehnologiile de asistare în cadrul sistemului de asigurări de sănătate; Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale - 50 de centre comunitare modernizate (centre de zi și centre de recuperare neuromotorie pentru persoanele cu dizabilități); Secretariatul General al Guvernului - continuarea reformei companiilor de stat prin creșterea transparenței, numiri în funcțiile de conducere pe baza criteriilor de performanță, precum și luarea deciziilor cu privire la viitorul acestora exclusiv în funcție de analize care au la bază indicatori financiari și non-financiari, un nou sistem de gestionare strategică și de planificare strategică este operațional în toate ministerele, funcționari publici calificați să îndeplinească funcția de 'experți în dezvoltare durabilă' în instituțiile publice de la nivel central și local; Ministerul Educației - intrarea în vigoare a pachetului legislativ pentru implementarea proiectului 'România Educată', instruirea a 45.000 de utilizatori ai Sistemului Informatic Integrat al Învățământului din România (SIIIR) și ai instrumentului informatic MATE; Ministerul Transporturilor și Infrastructuri - adoptarea legislației privind taxa de poluare și încurajarea achiziționării vehiculelor nepoluante.

'Mulțumesc colegilor din Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene care au lucrat în această zi de vineri până târziu în noapte pentru a depune cererea de plată, precum și pentru toate celelalte nopți foarte lungi petrecute la muncă. Ce urmează acum? Termenul de răspuns din partea Comisiei este de maximum 60 zile. În paralel, ne asigurăm că ne pregătim temeinic pentru pașii următori', a precizat ministrul. AGERPRES/(AS-redactor: Nicoleta Gherasi, editor: Andreea Marinescu, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: Dragoș Pîslaru/facebook