În știrea cu titlul 'Sectorul bancar românesc se află într-una dintre cele mai solide poziții financiare din ECE (raport)', difuzată joi, la ora 15:00, pe fluxurile Economic Intern,  Bănci-Piețe Financiare şi pe ww.agerpres.ro, în paragraful doi se va citi corect 'în perioada 2021 - 2024, activele totale ale sectorului bancar din țările Europei Centrale și de Est au crescut cu peste 40%, la aproape 1 trilion de euro', în urma unei Erate transmise de Forvis Mazars.

De asemenea, în paragraful al treilea, se va citi corect: 'Marja netă a dobânzii a fost, în medie, de 2,5% la nivel regional'.

Retransmitem știrea în forma corectă:

Sectorul bancar românesc se află într-una dintre cele mai solide poziții financiare din ECE (raport)

Sectorul bancar din România se află în 2025 într-una dintre cele mai solide poziții financiare din Europa Centrală și de Est, susținută de o rată de adecvare a capitalului de aproape 25% și de un nivel al creditelor neperformante de aproximativ 2,5%, arată un studiu de specialitate dat publicității joi.

Conform analizei 'CEE Strategic resilience in banking: outlook 2025', întocmită de Forvis Mazars, în parteneriat cu EMIS, în perioada 2021 - 2024, activele totale ale sectorului bancar din țările Europei Centrale și de Est au crescut cu peste 40%, la aproape 1 trilion de euro.

De asemenea, marja netă a dobânzii a fost, în medie, de 2,5%, la nivel regional, iar ratele de adecvare a capitalului s-au menținut constant peste 20%, cu mult peste pragurile stabilite de Uniunea Europeană (UE).

În cazul României, s-a înregistrat cea mai ridicată rată de adecvare a capitalului din regiune, de 24,9%, urmată îndeaproape de Croația și Polonia, ceea ce a confirmat nivelul solid al rezervelor de capital ale instituțiilor din Europa Centrală și de Est.

'Sectorul bancar din România se află în 2025 într-una dintre cele mai solide poziții financiare din Europa Centrală și de Est, susținută de o rată de adecvare a capitalului de aproape 25% și de un nivel al creditelor neperformante de aproximativ 2,5%. În același timp, gradul de penetrare a creditului la nivelul gospodăriilor rămâne structural scăzut, situându-se la 15,2% din PIB, ceea ce evidențiază un potențial semnificativ de creștere nevalorificat. Această soliditate este completată de o creștere de 34% a depozitelor populației în perioada decembrie 2021 - martie 2025, subliniind nivelul relativ ridicat de lichiditate din sistem. Prioritatea strategică a băncilor din România este de a direcționa această lichiditate către creditare și investiții sustenabile, accelerând totodată digitalizarea și consolidând managementul riscurilor și guvernanța, în conformitate cu așteptările de reglementare ale Uniunii Europene', a explicat, într-un comunicat de presă, Răzvan Butucaru, partener și Financial Services & Advisory Leader, la Forvis Mazars România.

Raportul evidențiază, totodată, că, după ce prețurile au atins niveluri de două cifre, situate între 10,7% și 15,3%, în 2022, băncile centrale au fost nevoite să înăsprească semnificativ politicile monetare pe parcursul anului 2023.

'Un an mai târziu, măsurile coordonate au condus la scăderea inflației până la o medie de 3,9%, marcând o revenire rapidă către stabilitate. Această fază de dezinflație a redefinit strategiile de politică monetară la nivel regional și a consolidat capacitatea sectorului de a se adapta în condiții de presiune', explică specialiștii în taxe și audit.

Potrivit sursei citate, băncile din ECE au rămas printre cele mai reziliente din Europa, astfel încât s-a consemnat o creștere puternică a depozitelor - de 41% în Polonia și de 34% în România - precum și îmbunătățiri semnificative ale eficienței operaționale și ale calității activelor.

În același timp, nivelul creditelor neperformante a scăzut sub 3% în aproape toate piețele, Croația reducându-și rata de la 7,3% la 2,4%, iar România de la 5% la 2,5%.

Referitor la transformarea digitală, cercetarea de specialitate arată că, în perioada 2020 - 2024, emisiunile anuale legate de securitizare din Europa au crescut cu aproape 26%, până la valoarea de 244,9 miliarde de euro. În acest context, băncile din ECE au participat tot mai activ la această evoluție, prin tranzacții derulate în Polonia, Cehia, Slovacia și Bulgaria.

'Privind spre viitor, raportul evidențiază noi priorități de supraveghere care vor influența modul în care băncile își planifică activitatea și răspund la riscuri. În 2026, Banca Centrală Europeană va introduce un test de stres axat pe riscurile geopolitice - de la tensiuni comerciale la sancțiuni și șocuri valutare - solicitând băncilor să își elaboreze propriile scenarii, în loc să urmeze șabloane prestabilite. În același timp, riscul climatic devine o componentă concretă a cadrului de reglementare, nu doar un obiectiv de politică pe termen lung. Principiile ESG sunt acum integrate în modul de gestionare a capitalului, a raportării și a riscurilor. Pentru băncile din ECE, multe dintre acestea încă expuse industriilor cu amprentă ridicată de carbon, următoarea provocare este clară: consolidarea rezilienței climatice, menținând în același timp profitabilitatea și o perspectivă orientată spre viitor', se menționează în raport.

Studiul 'CEE Strategic resilience in banking: outlook 2025' a fost elaborat de Forvis Mazars și EMIS, prin îmbinarea de informații independente de piață cu perspective practice oferite de către profesioniști în servicii financiare care oferă consultanță băncilor din întreaga regiune.

Grupul Forvis Mazars SC este un membru independent al rețelei globale Forvis Mazars, ce operează ca un parteneriat internațional integrat în peste 100 de țări și teritorii și oferă servicii de audit, taxe și consultanță.

EMIS este un furnizor de top de cercetare multi-sectorială și multi-țară pentru piețele cu cea mai rapidă creștere la nivel global. AGERPRES