Scăderea prețului energiei electrice în România depinde de un mix complex de factori economici, tehnologici și politici, fiind esențială o piață competitivă, bazată pe transparență și pe eliminarea speculațiilor care duc la fluctuațiile nejustificate de preț, relevă o analiză realizată de Asociația Energia Inteligentă (AEI).

Potrivit unui comunicat de presă al asociației, transmis miercuri AGERPRES, în cadrul Barometrului Energetic realizat de INSCOP, românii au fost întrebați care este principala cauză pentru majorarea prețurilor la energie electrică Astfel, 42,8% dintre ei indică deciziile greșite luate de autoritățile din România, 27,3% dorința companiilor din România de a obține profituri mai mari, 11,1% inflația generală, 6,7% evoluția prețurilor de pe plan internațional, 6,1% nivelul taxelor/redevențele, iar 0,8% condițiile meteo (vânt mai slab, precipitații mai puține), 5,2% nu au răspuns.

''Analizele realizate de AEI pentru perioada 2021 - 2025, privind ponderea creșterii prețului energiei datorită creșterii cererii energiei importate în Ucraina și Moldova, a congestiilor din Europa Centrală, care nu permit energiei electrice ieftine să ajungă în România, a evoluției prețului pe piețele internaționale face ca pe locul 2 în topul cauzelor creșterii prețului, după deciziile greșite, să fie evoluția prețului datorită condițiilor internaționale, urmat de creșterea tarifelor și taxelor, profitul companiilor și pe ultimul loc condițiile meteo. Scăderea prețului energiei electrice în România depinde de un mix complex de factori economici, tehnologici și politici. Din punct de vedere economic, este esențială o piață competitivă, bazată pe transparență și pe eliminarea speculațiilor care duc la fluctuațiile nejustificate de preț. Investițiile în modernizarea infrastructurii de transport și distribuție ar reduce pierderile din rețea și, implicit, costurile finale suportate de consumatori'', se menționează în analiza de specialitate.

În același timp, pe plan tehnologic, dezvoltarea surselor regenerabile împreună cu stocarea și implementarea sistemelor inteligente de gestionare a consumului pot contribui la creșterea eficienței energetice.

''În plan politic, stabilitatea legislativă, reducerea fiscalității în energie și o strategie energetică pe termen lung sunt esențiale pentru atragerea investițiilor și pentru protejarea interesului național. De asemenea, o colaborare echilibrată între stat, mediul privat și Uniunea Europeană poate asigura un cadru sustenabil care să favorizeze scăderea prețurilor fără a compromite siguranța și securitatea energetică'', consideră președintele AEI, Dumitru Chisăliță, citat în comunicat.

În viziunea acestuia, scăderea prețului la energia electrică poate avea loc odată cu reducerea pierderilor și a consumurilor tehnologice în rețele, prin modernizarea transformatoarelor și cablurilor (tehnologii cu pierderi mici), digitalizarea rețelei (smart grid) - control automat al fluxului de energie și înlocuirea liniilor vechi de tensiune cu linii eficiente. Astfel, impactul acestor măsuri ar consta în reducerea pierderilor cu 3% - 4%, respectiv o diminuare a prețului final cuprinsă între 5% și 8%.

De asemenea, ar trebui crescută ponderea energiei ieftine, deoarece, în prezent, ''o mare parte din prețul energiei vine din producția pe cărbune sau importuri scumpe, care este folosită în orele de vârf''. Pe lista soluțiilor propuse de AEI se află: mai multă energie ieftină din surse regenerabile curate (solar, eolian), finalizarea hidrocentralelor începute, dezvoltarea capacităților de stocare, dar nu doar în baterii, dezvoltarea celor pe bază de hidrogen și acumulări prin pompaj, finalizarea noilor reactoare nucleare de la Cernavodă (3 și 4) și extinderea capacităților hidro și eoliene onshore/offshore. Și în acest caz, impactul constă în mai multă energie 'ieftină' care va aduce un preț mediu de piață mai mic (cu până la 10% pe termen mediu).

O altă idee se referă la deconectarea parțială a prețului intern de piață europeană (PZU), respectiv încheierea de contracte bilaterale pe termen lung între producători și consumatori industriali, precum și crearea de mecanisme naționale de plafonare temporară în crize energetice. Impactul va fi de reducere a volatilității prețurilor, în medie, cu 10% - 15%.

Conform analizei, alte soluții ce pot fi aplicate vizează: creșterea producției interne, reducerea importurilor, a poverii fiscale și a adaosurilor reglementate, precum și un consum inteligent, prin montarea de contoare inteligente care adaptează consumul la prețuri orare, izolație termică, iluminat LED, pompe de căldură eficiente și tarife diferențiate zi/noapte.

Potrivit sursei citate, impactul constă în economie reală de 10% - 20%, la nivel de gospodărie sau firmă, dar și la scăderea tarifelor datorită mutării vârfului de consum și a cererii de energie scumpă cu cel puțin 5%.

În final, potențialul realist de reducere a prețului energiei electrice oscilează între 38% și 50% din prețul actual, odată cu aplicarea acestor măsuri combinate pe o perioadă de trei până la cinci ani. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Gabriela Badea)