România intră în 2026 cu o nevoie clară de reechilibrare a motoarelor de creștere: susținerea consumului concomitent cu relansarea investițiilor, inclusiv prin programele de finanțare ale Uniunii Europene, se arată într-o analiză realizată de InterCapital Securities.

'Din perspectiva creșterii economice, imaginea de ansamblu nu arată o recesiune, ci o temperare. Considerăm că perioada de creștere mai accentuată a României s-a încheiat. În T3 2025, creșterea față de anul precedent a fost de 2,0%, confirmând această încetinire, în timp ce investițiile rămân principalul factor de presiune în structura actuală a creșterii, formarea brută de capital în termeni reali fiind în continuare negativă. În acest context, România intră în 2026 cu o nevoie clară de reechilibrare a motoarelor de creștere: susținerea consumului concomitent cu relansarea investițiilor, inclusiv prin programele de finanțare ale Uniunii Europene', a afirmat Ivan Drazetic, Head of Fixed Income, InterCapital Securities, citat în comunicat.

Conform acestuia, pentru piețe, problema principală rămâne consolidarea bugetară.

'Presupunând continuitatea implementării și stabilitatea la nivelul coaliției de guvernare, considerăm drept scenariu de bază un deficit bugetar de aproximativ -8,0% din PIB în 2025, cu o reducere către circa -6,5% în 2026, recunoscând totodată existența unor riscuri semnificative, în special cele asociate costurilor mai ridicate de serviciu al datoriei și incertitudinilor legate de ratingul de țară', se menționează în analiză.

Potrivit sursei citate, cele mai recente date indică o inflație a prețurilor de consum de 9,8% comparativ cu anul precedent și o inflație HICP (Indici armonizați ai prețurilor de consum) de 8,4% comparativ cu anul precedent, în timp ce scenariul de bază al companiei de investiții presupune o inflație medie de 7,5% în 2025 și de 6% în 2026.

'Al treilea element, adesea subestimat până în momentul în care începe să influențeze piețele, este poziția externă și structura finanțării. Cursul leu/euro a intrat într-un nou interval de variație. Turbulențele politice din 2025 au împins cursul peste pragul de 5,00 lei; chiar și după ameliorarea contextului politic, în urma victoriei coaliției pro-occidentale din 18 mai, cursul nu a reușit să revină în mod sustenabil sub acest nivel. Rezervele valutare au atins un maxim istoric de 76,0 miliarde de euro, oferind băncii centrale spațiu de manevră. Chiar și în aceste condiții, considerăm că există argumente solide pentru o apreciere a cursului leu/euro anul viitor, susținută de un deficit de cont curent estimat la 7,0% din PIB în 2026, de un deficit bugetar care rămâne ridicat, la 6,5% din PIB chiar și în scenariul în care consolidarea are succes, precum și de o orientare mai accentuată a finanțării către piața internă. În opinia noastră, un nivel al cursului de aproximativ 5,15 lei/euro în acest an ar putea urca spre 5,25 lei/euro anul viitor. Această evoluție ar implica o presiune ușor mai ridicată asupra inflației importate și costuri mai mari în euro pentru economie (de la energie și alte importuri până la serviciul obligațiilor denominate sau indexate la euro), iar din perspectiva piețelor s-ar traduce, de regulă, printr-o primă de risc mai mare și prin necesitatea ca activele locale să ofere randamente mai atractive pentru a menține capitalul investit', se arată în analiza citată.

Totodată, Ivan Drazetic susține că detaliile legate de finanțare vor conta la fel de mult în 2026.

'În scenariul de bază privind deficitul pentru 2026, estimăm că Ministerul Finanțelor va avea nevoie de o finanțare brută de aproximativ 270 de miliarde de lei în 2026 (față de circa 260 de miliarde de lei în 2025). După emisiuni internaționale de titluri de stat de aproximativ 15,5 miliarde de euro în 2025, România va trebui să refinanțeze anul viitor titluri de stat în euro în valoare de 3,25 miliarde de euro, cu scadențe în februarie, septembrie și decembrie. Anticipăm o orientare mai pronunțată a mixului de finanțare către piața internă, având în vedere sensibilitatea investitorilor instituționali străini la rating și faptul că rezultate fiscale concrete ar putea deveni vizibile abia în a doua parte a anului. În scenariul nostru de bază, Ministerul Finanțelor ar urma să acceseze piețele internaționale de trei ori și să atragă, în total, între 10,5 și 11,0 miliarde de euro, incluzând refinanțări și datorie nouă, ceea ce ar lăsa aproximativ 213 miliarde de lei de plasat pe piața internă. Pe această piață, fondurile de pensii au deja o expunere pe titluri de stat apropiată de 70% din active, iar băncile ar putea fi nevoite să absoarbă oferta suplimentară', se precizează în analiză.

În opinia analistului, dacă execuția rămâne consecventă, încrederea ar putea să se îmbunătățească din nou până la finalul anului 2026. Această combinație dintre o sensibilitate ridicată și un potențial semnificativ de apreciere derivat din credibilitate ar putea defini evoluția pieței din România în 2026.

InterCapital Securities este o companie de investiții independentă care activează în Croația, Slovenia și România. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Simona Aruştei)