Organizația Patronală Constanța Port Business Association reclamă întârzieri semnificative în proiectele strategice din Portul Constanța și susține că investițiile asumate și nerealizate de către Compania Națională 'Administrația Porturilor Maritime' S.A. (CNAPM) între anii 2021-2026 sunt în valoare de 1,5 miliarde de lei.

'În ultimele 12 luni, atât prim-ministrul Ilie Bolojan, cât și președintele Nicușor Dan au reconfirmat public statutul strategic militar și economic al Portului Constanța și au indicat explicit necesitatea accelerării investițiilor publice, private și mixte în infrastructura portuară, rutieră, feroviară și energetică. Declarațiile premierului vizează includerea Portului Constanța ca prioritate strategică în programele UE, SAFE și PNRR, precum și conectarea rutieră/feroviară restantă pentru consolidarea rolului de hub european; totodată, s-a subliniat că dezvoltarea României depinde de valorificarea potențialului logistic al Constanței și al Dobrogei. La nivel prezidențial, Portul Constanța a fost prezentat ca o oportunitate-cheie pentru aliați în perspectiva reconstrucției Ucrainei și ca nod de cooperare comercială și militară în cadrul strategiei UE pentru Marea Neagră; această viziune este integrată în Strategia Națională de Apărare 2025-2030, care mizează pe avantajul geografic al României și pe rolul portului în conectivitatea Europa-Asia', se arată într-un comunicat al organizației transmis, marți, AGERPRES.

Cu toate acestea, consideră patronatul - evaluările instituționale independente și situația proiectelor arată un decalaj semnificativ între intențiile exprimate și starea actuală a implementării.

Organizația patronală a amintit, în acest sens, de raportul Curții de Conturi, care a constatat '˜performanță sub potențial', absența unei strategii coerente la nivel național, management preponderent provizoriu și nerealizarea investițiilor asumate, cu impact direct asupra competitivității portului. În paralel, Corpul de Control al prim-ministrului a identificat nereguli majore de guvernanță la CNAPM, afectând stabilitatea decizională și capacitatea administrativă de execuție.

Potrivit sursei citate, în zona investițională, proiecte critice - dragaje de investiții, modernizarea rețelelor electrice (Etapa II), Master Plan rutier - se află încă în etape de licitație/evaluare sau au întârzieri, ceea ce menține riscuri operaționale (adâncimi insuficiente, congestie, costuri energetice ridicate) și riscuri de competitivitate față de porturi concurente.

'Realitatea curentă din Portul Constanța contrazice ansamblul de declarații politice privind statutul și ritmul investițiilor - de aceea, sunt necesare măsuri concrete de corelare a managementului și a investițiilor cu intențiile declarate ale prim-ministrului și președintelui: guvernanță stabilă cu indicatori cheie de performanță și mandat pe proiecte PT (Programul Transport 2021-2027)/CEF (Programul Transport 2021-2027 / Mecanismul de Interconectare a Europei), calendar accelerat și public de execuție, transparență tarifară și consultare obligatorie a comunității portuare, plus un mecanism interinstituțional de coordonare (Ministerul Transporturilor și Infrastructurii - CN APM SA - CFR - CNAIR) pentru deblocarea jaloanelor critice', consideră OPC Port Business Association.

CN Administrația Porturilor Maritime S.A. Constanța administrează Portul Constanța și infrastructura publică concesionată de la statul român în baza Ordonanței nr. 22/1999. Administrațiile portuare au obligația să întrețină, să repare, să modernizeze, să dezvolte și să mențină caracteristicile tehnice minime ale infrastructurii portuare, conform planurilor de proiectare sau cărților tehnice aferente.

Administrația portuară își aprobă planurile de investiții în forurile decizionale, acestea regăsindu-se în planurile de management și în indicatorii de performanță. Proiectele pot fi inițiate de administrația portuară, de operatori privați sau de operatori privați în asociere cu administrațiile portuare.

'În prezent, CNAPM nu dispune de o strategie conjugată pentru infrastructură, suprastructură, energie, PCS (Port Community System), mediu, siguranță și securitate portuară. Lipsa direcțiilor clare, întârzierile și absorbția minimă de fonduri europene se reflectă într-o infrastructură precară (rutier, feroviar, legături multimodale, adâncimi, starea cheiurilor) și proiecte dezvoltate preponderent punctual, fără integrare într-o strategie locală/națională și fără consultarea asociațiilor profesionale și a operatorilor, contrar Regulamentului (UE) nr. 352', precizează organizația patronală.

Aceasta a trecut în revistă proiectele cu finanțare europeană neîncepute sau aflate în întârziere sau blocate.

Printre acestea se numără: modernizarea infrastructurii de distribuție a energiei electrice în Portul Constanța; extinderea cheurilor danelor 10 și 12 din Zona Midia, inclusiv consolidări; E-COLD - Furnizarea de energie electrică la cheu (Cold Ironing) în Portul Constanța; Master Plan infrastructură rutieră - reabilitare/modernizare/extindere Portul Constanța & Midia; extinderea la 4 benzi a drumului Poarta 7 - joncțiune 'Pod rutier CDMN (Canalul Dunăre-Marea Neagră)' - legătura Poarta 9/Poarta 8 (Nord); dragaje de investiții - zonele Constanța, Midia și Mangalia; modernizarea și extinderea infrastructurii de apă și canalizare; dezvoltarea capacității feroviare în Sectorul Fluvio-Maritim.

OPC Port Business Association mai susține că, în practică, procedurile și pârghiile utilizate de administrația portuară și alte autorități descurajează investițiile, durata totală de avizare variind, de regulă, între unul și doi ani.

Aceasta a adăugat că pentru terenurile adjudecate prin licitație publică, operatorul își asumă realizarea investiției conform valorii/termenelor stabilite de Administrația Porturilor Maritime Constanța. Nerealizarea la termen poate atrage executarea garanției (5% din valoarea C+M) sau rezilierea contractului.

Printre efectele economice directe pentru mediul de afaceri se află: prelungirea timpilor de operare și creșterea costurilor de manevră în lipsa adâncimilor asigurate prin dragaje; restricții de capacitate și costuri ridicate ale energiei în lipsa modernizării rețelelor și a conectării la cheu; congestie rutieră/feroviară din cauza neavansării master planului rutier și a proiectelor feroviare complementare; descurajarea investițiilor private și migrarea fluxurilor către porturi concurente din regiune.

'Pentru a recupera întârzierile și a proteja finanțările europene, este necesar un mecanism de urgență, pe 90 de zile, sub coordonarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, cu participarea Corpului de control al primului ministru, Consiliului de Supraveghere din Domeniul Naval (CSDN) și Curții de Conturi (în limita mandatului)', sugerează Organizația Patronală Constanța Port Business Association.

Totodată, aceasta propune un calendar de consultare periodică cu operatorii portuari privind investițiile și serviciile, în linie cu Regulamentul (UE) 2017/352, precum și emiterea de decizii/avize acolo unde sunt identificate practici discriminatorii ori lipsă de transparență.

În plus, conform sursei citate, este necesară relansarea procedurilor de selecție pentru Consiliul de Administrație al CNAPM SA, cu profil de competențe legate de: absorbția fondurilor europene; execuția fizică a proiectelor; digitalizare; siguranță și mediu; transparență tarifară. Din acestr consiliu ar trebui să facă parte în mod obligatoriu și un reprezentant al operatorilor portuari, sau, măcar constituirea unui 'Port Community Advisory Board', format din reprezentanți ai operatorilor portuari, asociațiilor profesionale și utilizatorilor de infrastructură, cu rol consultativ obligatoriu în definirea, prioritizarea și calendarizarea investițiilor.

Organizația Patronală Constanța Port Business Association reprezintă principalii agenți economici din porturile Constanța, Midia și Mangalia, mari investitori locali cât și grupuri internaționale prezente prin investiții locale în aceste porturi, cu o majoritate de cel puțin 2/3 din operatorii portuari ce realizează peste 70% din traficul de mărfuri și o cifră de afaceri atinsă în anul 2024 de 8,45 miliarde lei. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Andreea Marinescu, editor online: Simona Aruştei)