Organizația Patronală Port Business Association reclamă întârzieri semnificative în proiectele strategice din Portul Constanța
Organizația Patronală Constanța Port Business Association reclamă întârzieri semnificative în proiectele strategice din Portul Constanța și susține că investițiile asumate și nerealizate de către Compania Națională 'Administrația Porturilor Maritime' S.A. (CNAPM) între anii 2021-2026 sunt în valoare de 1,5 miliarde de lei.
'În ultimele 12 luni, atât prim-ministrul Ilie Bolojan, cât și președintele Nicușor Dan au reconfirmat public statutul strategic militar și economic al Portului Constanța și au indicat explicit necesitatea accelerării investițiilor publice, private și mixte în infrastructura portuară, rutieră, feroviară și energetică. Declarațiile premierului vizează includerea Portului Constanța ca prioritate strategică în programele UE, SAFE și PNRR, precum și conectarea rutieră/feroviară restantă pentru consolidarea rolului de hub european; totodată, s-a subliniat că dezvoltarea României depinde de valorificarea potențialului logistic al Constanței și al Dobrogei. La nivel prezidențial, Portul Constanța a fost prezentat ca o oportunitate-cheie pentru aliați în perspectiva reconstrucției Ucrainei și ca nod de cooperare comercială și militară în cadrul strategiei UE pentru Marea Neagră; această viziune este integrată în Strategia Națională de Apărare 2025-2030, care mizează pe avantajul geografic al României și pe rolul portului în conectivitatea Europa-Asia', se arată într-un comunicat al organizației transmis, marți, AGERPRES.
Cu toate acestea, consideră patronatul - evaluările instituționale independente și situația proiectelor arată un decalaj semnificativ între intențiile exprimate și starea actuală a implementării.
Organizația patronală a amintit, în acest sens, de raportul Curții de Conturi, care a constatat '˜performanță sub potențial', absența unei strategii coerente la nivel național, management preponderent provizoriu și nerealizarea investițiilor asumate, cu impact direct asupra competitivității portului. În paralel, Corpul de Control al prim-ministrului a identificat nereguli majore de guvernanță la CNAPM, afectând stabilitatea decizională și capacitatea administrativă de execuție.
Potrivit sursei citate, în zona investițională, proiecte critice - dragaje de investiții, modernizarea rețelelor electrice (Etapa II), Master Plan rutier - se află încă în etape de licitație/evaluare sau au întârzieri, ceea ce menține riscuri operaționale (adâncimi insuficiente, congestie, costuri energetice ridicate) și riscuri de competitivitate față de porturi concurente.
'Realitatea curentă din Portul Constanța contrazice ansamblul de declarații politice privind statutul și ritmul investițiilor - de aceea, sunt necesare măsuri concrete de corelare a managementului și a investițiilor cu intențiile declarate ale prim-ministrului și președintelui: guvernanță stabilă cu indicatori cheie de performanță și mandat pe proiecte PT (Programul Transport 2021-2027)/CEF (Programul Transport 2021-2027 / Mecanismul de Interconectare a Europei), calendar accelerat și public de execuție, transparență tarifară și consultare obligatorie a comunității portuare, plus un mecanism interinstituțional de coordonare (Ministerul Transporturilor și Infrastructurii - CN APM SA - CFR - CNAIR) pentru deblocarea jaloanelor critice', consideră OPC Port Business Association.
CN Administrația Porturilor Maritime S.A. Constanța administrează Portul Constanța și infrastructura publică concesionată de la statul român în baza Ordonanței nr. 22/1999. Administrațiile portuare au obligația să întrețină, să repare, să modernizeze, să dezvolte și să mențină caracteristicile tehnice minime ale infrastructurii portuare, conform planurilor de proiectare sau cărților tehnice aferente.
Administrația portuară își aprobă planurile de investiții în forurile decizionale, acestea regăsindu-se în planurile de management și în indicatorii de performanță. Proiectele pot fi inițiate de administrația portuară, de operatori privați sau de operatori privați în asociere cu administrațiile portuare.
'În prezent, CNAPM nu dispune de o strategie conjugată pentru infrastructură, suprastructură, energie, PCS (Port Community System), mediu, siguranță și securitate portuară. Lipsa direcțiilor clare, întârzierile și absorbția minimă de fonduri europene se reflectă într-o infrastructură precară (rutier, feroviar, legături multimodale, adâncimi, starea cheiurilor) și proiecte dezvoltate preponderent punctual, fără integrare într-o strategie locală/națională și fără consultarea asociațiilor profesionale și a operatorilor, contrar Regulamentului (UE) nr. 352', precizează organizația patronală.
Aceasta a trecut în revistă proiectele cu finanțare europeană neîncepute sau aflate în întârziere sau blocate.
Printre acestea se numără: modernizarea infrastructurii de distribuție a energiei electrice în Portul Constanța; extinderea cheurilor danelor 10 și 12 din Zona Midia, inclusiv consolidări; E-COLD - Furnizarea de energie electrică la cheu (Cold Ironing) în Portul Constanța; Master Plan infrastructură rutieră - reabilitare/modernizare/extindere Portul Constanța & Midia; extinderea la 4 benzi a drumului Poarta 7 - joncțiune 'Pod rutier CDMN (Canalul Dunăre-Marea Neagră)' - legătura Poarta 9/Poarta 8 (Nord); dragaje de investiții - zonele Constanța, Midia și Mangalia; modernizarea și extinderea infrastructurii de apă și canalizare; dezvoltarea capacității feroviare în Sectorul Fluvio-Maritim.
OPC Port Business Association mai susține că, în practică, procedurile și pârghiile utilizate de administrația portuară și alte autorități descurajează investițiile, durata totală de avizare variind, de regulă, între unul și doi ani.
Aceasta a adăugat că pentru terenurile adjudecate prin licitație publică, operatorul își asumă realizarea investiției conform valorii/termenelor stabilite de Administrația Porturilor Maritime Constanța. Nerealizarea la termen poate atrage executarea garanției (5% din valoarea C+M) sau rezilierea contractului.
Printre efectele economice directe pentru mediul de afaceri se află: prelungirea timpilor de operare și creșterea costurilor de manevră în lipsa adâncimilor asigurate prin dragaje; restricții de capacitate și costuri ridicate ale energiei în lipsa modernizării rețelelor și a conectării la cheu; congestie rutieră/feroviară din cauza neavansării master planului rutier și a proiectelor feroviare complementare; descurajarea investițiilor private și migrarea fluxurilor către porturi concurente din regiune.
'Pentru a recupera întârzierile și a proteja finanțările europene, este necesar un mecanism de urgență, pe 90 de zile, sub coordonarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, cu participarea Corpului de control al primului ministru, Consiliului de Supraveghere din Domeniul Naval (CSDN) și Curții de Conturi (în limita mandatului)', sugerează Organizația Patronală Constanța Port Business Association.
Totodată, aceasta propune un calendar de consultare periodică cu operatorii portuari privind investițiile și serviciile, în linie cu Regulamentul (UE) 2017/352, precum și emiterea de decizii/avize acolo unde sunt identificate practici discriminatorii ori lipsă de transparență.
În plus, conform sursei citate, este necesară relansarea procedurilor de selecție pentru Consiliul de Administrație al CNAPM SA, cu profil de competențe legate de: absorbția fondurilor europene; execuția fizică a proiectelor; digitalizare; siguranță și mediu; transparență tarifară. Din acestr consiliu ar trebui să facă parte în mod obligatoriu și un reprezentant al operatorilor portuari, sau, măcar constituirea unui 'Port Community Advisory Board', format din reprezentanți ai operatorilor portuari, asociațiilor profesionale și utilizatorilor de infrastructură, cu rol consultativ obligatoriu în definirea, prioritizarea și calendarizarea investițiilor.
Organizația Patronală Constanța Port Business Association reprezintă principalii agenți economici din porturile Constanța, Midia și Mangalia, mari investitori locali cât și grupuri internaționale prezente prin investiții locale în aceste porturi, cu o majoritate de cel puțin 2/3 din operatorii portuari ce realizează peste 70% din traficul de mărfuri și o cifră de afaceri atinsă în anul 2024 de 8,45 miliarde lei. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Andreea Marinescu, editor online: Simona Aruştei)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Modificările la Regulamentul de Racordare pot genera creșteri ale prețurilor la energie și efecte economice în lanț (asociații)
Modificările propuse la Regulamentul de racordare pot genera creșteri ale prețurilor la energie și efecte economice în lanț, precum reducerea numărului de locuri de muncă din sector și scăderea veniturilor la bugetele locale, pe fondul încetinirii investițiilor în noi capacități de producție, avertizează Asociația Română pentru Energie Eoliană (RWEA)
Industria ospitalității din România crește doar în statistici; piața intră într-o zonă de risc major (analiză)
Industria ospitalității din România înregistrează creșteri doar în statisticile oficiale, care nu reflectă efectul scumpirilor, în timp ce piața intră într-o zonă de risc major, susțin reprezentanții Federației Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR). 'Industria ospitalității din România traver
Bende (Camera Deputaților): România are nevoie de o resetare a economiei și să ofere mai mult sprijin pentru investitori
România are nevoie de o resetare a economiei și a industriei, de reducerea exportului de materii prime, iar Guvernul trebuie să ofere mai mult sprijin investitorilor și întreprinzătorilor, în condiții de predictibilitate, a declarat luni Sandor Bende, președintele Comisiei pentru industrii și servicii din Camera Deputaților. 'Atunci c&aci
Bursa locală rămâne rezilientă înaintea votului pe moțiunea de cenzură, în pofida volatilității geopolitice și politice (brokeri)
Piața bursieră locală se situează cu circa 4,5% sub maximele atinse la finalul lunii februarie, în contextul tensiunilor geopolitice și al incertitudinilor politice interne, însă investitorii evită reacțiile de panică înaintea votului asupra moțiunii de cenzură, adoptând în schimb strategii mixte de reducere a expunerii sau de acumulare pe scăde
Au început lucrările de instalare a conductei de gaze în Marea Neagră
Lucrările la conducta offshore care va prelua gazele din largul Mării Negre și le va aduce la țărm au început, marcând un progres important în cadrul proiectului Neptun Deep, iar primul dintre vasele care instalează conducta de 160 de kilometri, Castoro, a sosit în România.
Anca Dragu: Moldova a economisit aproape șapte milioane de euro în șase luni după aderarea la SEPA
Republica Moldova a economisit aproape șapte milioane de euro în șase luni după aderarea la zona de plăți în euro (SEPA), în condițiile în care costurile transferurilor au fost reduse la 0-3 euro, a declarat, luni, guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu. 'București este un oraș care pentru Chișinău reprezintă un parten
Potențial de finanțare de peste 6,5 miliarde de euro pentru proiectul de la Doicești, din partea instituțiilor financiare americane
Proiectul reactoarelor modulare mici (SMR) de la Doicești beneficiază de sprijinul unor instituții susținute de guvernul Statelor Unite, cu un potențial de finanțare de peste 6,5 miliarde de dolari, a anunțat, luni, RoPower Nuclear, compania de proiect dedicată dezvoltării primei centrale cu reactoare modulare mici din România. 'Banca de Expo
EY: 76% dintre companii cunosc facilitățile fiscale, dar un sfert nu le accesează
Peste trei sferturi dintre companiile din România declară că știu de existența facilităților fiscale, însă un sfert dintre acestea nu le utilizează, relevă un studiu EY România, care evidențiază un decalaj între nivelul de informare și aplicarea efectivă a acestor instrumente fiscale. Studiul EY România 'Finanțare și fiscalita
Jude (Romgaz): Expirarea măsurii privind prețul administrat și gazele din Neptun Deep vor duce la un preț real și corect
Expirarea măsurii privind prețul administrat de 110 lei pentru consumatorul casnic și gazele din Neptun Deep vor asigura o ofertă de gaze ușor superioară cererii și vor duce la formarea unui preț real și corect în România, a declarat, luni, directorul general adjunct al Romgaz, Aristotel Jude. 'Cred că după ce măsura adoptată de Guvern, respect
Cazacu (XTB România): Cursul leu/euro poate rămâne sub presiune până la clarificarea politicii fiscale post-moțiune
Cursul leu/euro poate rămâne sub presiune până la apariția unor indicii convingătoare privind politica fiscală a formulei de guvernare post-moțiune, consideră consultantul de strategie în cadrul XTB România, Claudiu Cazacu. 'Creșterea cursului euro/leu la un maxim istoric, confirmată de cotația BNR de luni, a fost semnalată de piața
Prima fabrică de inteligență artificială din România ar putea deveni funcțională în 2027 (director ICI București)
Prima fabrică de inteligență artificială din România - RO AI Factory, proiect european găzduit de Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare în Informatică (ICI București), ar putea deveni funcțională în prima parte a anului 2027, a afirmat luni directorul general al ICI București, Adrian-Victor Vevera. 'Începând de anul a
Corina Martin: Circa 40.000 de turiști au ajuns pe Litoral, de 1 Mai, în scădere cu 50% față de anul anterior
Circa 40.000 de turiști au ajuns pe Litoral, în stațiunile Mamaia, Vama Veche, Mamaia Nord și Eforie, în mini-vacanța de 1 Mai, în scădere cu 50% față de perioada similară a anului trecut, conform datelor publicate, luni, de Asociația Patronală Resto Constanța. 'Așa cum am estimat, încheiem cu bine primul weekend oficial al sezonulu
Rezervele valutare la Banca Națională a României au scăzut la 64,8 miliarde de euro, la 30 aprilie 2026
Rezervele valutare ale Băncii Naționale a României au scăzut în aprilie cu peste 2,1 miliarde de euro, până la 64,836 miliarde euro, de la 67,032 miliarde euro la finalul lunii martie, potrivit datelor publicate luni de BNR. În cursul lunii au avut loc intrări de 1,8 miliarde euro, reprezentând: modificarea rezerv
Înmatriculările de autoturisme noi au crescut cu 2,7% în România, în aprilie; segmentul electrificat, pe plus cu 26,3% (date preliminarii)
Înmatriculările de autoturisme noi au crescut, în România, cu 2,7% în luna aprilie a acestui an față de același interval din 2025, în timp ce segmentul electrificat a înregistrat un salt de 26,3%, arată datele preliminarii ale Asociației Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA), publicate luni.
Ministerul Finanțelor: România intră într-o etapă de stabilizare și reechilibrare economică
România începe să intre într-o fază echilibrată de ajustare, după deteriorările acumulate în perioada 2024-2025, cu progrese vizibile în reducerea deficitului, stabilizarea dezechilibrelor externe și revenirea încrederii investitorilor, susțin reprezentanții Ministerul Finanțelor. 'Analiza evoluțiilor di