Introducerea unor termene distincte pentru comercializarea și consumul produselor alimentare ar putea contribui semnificativ la reducerea risipei alimentare, în condițiile în care actualul sistem de etichetare, bazat exclusiv pe data expirării, limitează vânzarea cu discount și donarea alimentelor încă sigure pentru consum, susțin specialiștii din domeniu.

'Un element foarte important este data expirării, unde avem o discuție mai lungă. Cred că nu este suficientă data expirării, așa cum o știm astăzi. Noi avem pe un produs ori data expirării ori data producției și un termen de nu știu câte luni de valabilitate. Cred că mai e nevoie de un termen care să reprezinte data până la care produsul respectiv este bun de consum. Data producției nu contează dacă o punem sau nu. Unii o pun, alții nu o pun deoarece o dată de producție la o conservă de pește de acum doi ani îl face pe client să fie reticent, cu toate că ea este optimă pentru consum. Cred că data expirării ar trebui să fie data limită până la care produsul respectiv poate fi vândut în magazine', a menționat Feliciu Paraschiv, vicepreședintele Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România (ANCMMR), la dezbaterea 'România la raft', organizată de CLCC Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării.

În opinia sa, pe etichete ar trebui să fie menționate: data până la care poate fi vândut produsul în magazine și data până la care acesta poate fi consumat. În cazul unei promoții unde retailerul decide, conform legislației, să facă o reducere de 50% la conserve care expiră în acea săptămână sau în zilele următoare, clientul este 'foarte reticent' să le cumpere, susține vicepreședintele ANCMMR.

'Va spune: Eu nu pot să iau cinci conserve deoarece nu le mănânc pe toate azi, iar mâine sunt deja expirate și, atunci, nu le mai cumpără. Nu pot fi donate unui azil de bătrâni, nu pot fi donate nicăieri pentru că a doua zi sunt expirate. În momentul în care legea spune că până la data X ai voie să le vinzi, după care sunt interzise la comercializare, însă ele sunt bune la consum încă trei luni de zile, atunci pot fi donate, iar clienții își pot cumpăra mai multe produse aflate la promoție și le pot consuma pe parcursul celor trei luni. O astfel de măsură ar reduce din risipa alimentară', a adăugat Feliciu Paraschiv.

El a subliniat că în Europa există mari probleme în ceea ce privește risipa alimentară, fenomen care s-a accentuat și în România.

'Dacă noi aveam o risipă alimentară de cinci ori mai mică în primii zece ani după Revoluție, acum ne apropiem de risipa alimentară din Europa. Nu suntem chiar acolo, ei sunt la vreo 187 kg pe an, noi suntem la vreo 160 kg, dar ne apropiem. Înainte diferența era foarte mare între noi și ei', a mai spus Feliciu Paraschiv.

La rândul său, Ștefan Pădure, președintele Asociației pentru Promovarea Alimentului Românesc (APAR), a subliniat că în Belgia există trei date menționate pe etichetele produselor alimentare.

'În Belgia sunt trei date. (...) De exemplu, dăm 12 zile de la început pe baza testelor de laborator în care produsul are proprietățile ok, este propriu consumului, jumătate (din perioadă, n.r.) se comercializează și mai este jumătate din jumătate să dai cu preț redus, iar în ultima parte să poți să dai în consum colectiv, însă toate acestea sunt deductibile fiscal', a adăugat Ștefan Pădure. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)