Cadrul de reglementare de pe piața lemnului din România este din ce în ce mai complicat și nu ajută deloc industria de profil, a declarat, joi, într-un eveniment de specialitate, președintele Comunității Forestierilor - Fordaq, Cătălin Tobescu.

'Cadrul regulativ de pe piața lemnului din România este din ce în ce mai complicat și nu ajută deloc industria de profil în a adăuga valoare, în a-și aduce contribuția în acest format care ar trebui să fie despre bio-economie. Lemnul este o resursă regenerabilă și ar trebui ca acest cadru regulativ să ne ajute pentru a performa. Mortalitatea lemnului indicată în Inventarul Forestier Național (IFN) - Ciclul III este foarte ridicată, cu 17,5 milioane metri cubi de lemn mort în păduri. Subliniez că, totuși, inventarul nici măcar nu surprinde anii 2024-2025 când acest fenomen a explodat', a spus Tobescu, în deschiderea evenimentului.

La rândul său, Raul Radu, cercetător în cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură, a menționat faptul că IFN este un inventar continuu, cu o rețea sistematică de sondaje.

'Anual, sunt parcurse, în cadrul fiecărui ciclu, aproximativ 9.000 de sondaje, dintr-un total de vreo 30.000. Cu alte cuvinte, într-un an se măsoară aproximativ 1/4 din numărul total de sondaje, la o rețea de 16 pe 16 km. Asta înseamnă că noi, în fiecare an, măsurăm și calculăm principalii indicatori la o valoare bineînțeles mult mai mare. (...) Acest lucru e important, pentru că, uneori, să zicem, avem tendința să comparăm rezultatele IFN, să facem diferențe și să le împărțim la o medie de timp națională, iar făcând acest lucru, bineînțeles că rezultatele ne dau diferit față de rezultatele așa cum sunt calculate prin algoritmii de calcul IFN', a subliniat Radu.

Conform datelor IFN - Ciclul III, analizate de Fordaq, suprafața pădurilor, a vegetației forestiere și a terenurilor cu arbori din România a crescut cu aproximativ 500.000 de hectare, iar creșterea totală a volumului de masă lemnoasă este de 59 milioane metri cubi/an.

De asemenea, volumul mediu al lemnului pe picior a ajuns la 348 mc/hectar, în creștere față de 339 mc/hectar rezultat al Ciclului II al IFN. Comparativ, în Europa, doar Elveția are un volum de masă lemnoasă pe picior comparabil, de 353 mc/hectar, în timp ce media europeană este de doar 160 mc/hectar. Totodată, 28 milioane mc este volumul total recoltat, adică volumul total suprateran al arborilor recoltați.

În inventarul forestier anterior (2013 - 2018), suprafața totală de pădure din România figura cu șapte milioane de hectare, din care terenuri acoperite cu arbori 6,9 milioane de hectare. Totodată, volumul de lemn pe picior din păduri era de 2,3 miliarde mc, cu un volum mediu de aproape 340 mc pe hectar. Volumul de lemn pe picior a crescut de la 2,2 miliarde de mc - în IFN 1, la 2,3 miliarde de mc, la următorul recensământ.

Primul ciclu al Inventarului Forestier Național s-a desfășurat în perioada 2008 - 2012. În anul 2018 au fost finalizate lucrările pentru realizarea celui de-al doilea ciclu IFN, început în 2013.

Comunitatea Forestierilor - Fordaq organizează, joi, cea de-a IX-a ediție a Forumului Pădurilor, Industriei Lemnului și Economiei Verzi, în care vor fi discutate rezultatele Inventarului Forestier Național (IFN) - Ciclul 3, precum și fenomenul de uscare a pădurilor, ce 'a avut o tendință de amplificare în anul 2025 pe fondul persistenței secetei ca factor favorizant în contextul schimbărilor climatice'. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)