România, alături de alte state membre, contribuie activ la eforturile comune de reducere a gap-ului de TVA la nivelul UE, arată un raport al Comisiei Europene (CE), citat de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF).

Conform unui comunicat al ANAF, transmis AGERPRES, prin digitalizare, modernizare administrativă și adaptarea politicilor fiscale, 'România demonstrează că este pregătită să răspundă provocărilor viitoare și să valorifice oportunitățile oferite de Piața Unică Europeană'.

'Raportul Comisiei Europene indică nevoia unor eforturi susținute pentru a reduce deficitul de încasare din TVA. Strategia noastră este de a muta lupta cu evaziunea în zona digitală. Faptul că am reușit să creștem veniturile din TVA în trimestrul al treilea și în luna octombrie și să menținem stabilitatea colectării, într-un context dificil inclusiv la nivel european, arată că măsurile implementate încep să producă efecte. Obiectivul nostru nu este doar să echilibrăm balanța colectării, ci să asigurăm o piață corectă. Digitalizarea elimină concurența neloială și protejează mediul de afaceri onest, asigurând totodată finanțarea necesară pentru investițiile publice majore', a subliniat Adrian Nica, președintele ANAF.

Ministerul Finanțelor a negociat cu succes în noiembrie 2025 modificarea jalonului din PNRR privind reducerea GAP-ului de TVA și a evitat astfel o pierdere de până la 1 miliard de euro din granturi, în 2026. Înlocuirea obiectivului inițial cu unul bazat pe măsuri structurale oferă României șansa de a consolida capacitatea instituțională pe termen lung, evitând în același timp pierderea unor fonduri cuprinse între 800 de milioane și 1 miliard de euro din componenta de grant a PNRR în 2026, se menționează în comunicat.

Cel mai recent raport publicat de CE privind deficitul de încasare a TVA (VAT Gap), care vizează perioada 2019 - 2024, indică un gap de conformare de 30% la nivelul anului 2023, situându-se la același nivel cu anul 2019.

'Estimările privind gap-ul de TVA pornesc de la date statistice privind consumul, pe baza cărora se calculează valoarea TVA care ar trebui să ajungă efectiv în bugetul de stat. Această sumă estimată este apoi comparată cu valoarea efectiv încasată de stat', precizează instituția.

Indicatorul publicat joi de CE 'surprinde contextul macroeconomic de la nivelul anului 2023'.

Totodată, raportul CE evidențiază că anul 2023 a fost marcat de inflație ridicată și de creșterea accentuată a prețurilor la energie electrică, care a impus intervenții ale statului, inclusiv mecanisme de plafonare.

'Aceste evoluții au influențat nivelul consumului și comportamentul economic, având implicit efect asupra colectării TVA. Pentru anul 2024, raportul CE estimează o scădere de 0,5% față de anul precedent, până la nivelul de 29,5%', precizează sursa citată.

Raportul menționează că România a reușit să mențină stabilitatea veniturilor din TVA și să evite creșteri semnificative ale gap-ului, așa cum s-a întâmplat în alte state membre, deși acest procent rămâne unul dintre cele mai ridicate din UE la nivelul anilor 2023 și 2024.

'Documentul evidențiază faptul că, spre deosebire de alte state din regiune, unde deficitul de colectare s-a adâncit pe fondul inflației, România a reușit să mențină stabilitatea indicatorilor și să continue reformarea sistemului fiscal', se mai precizează în document.

Spre exemplu, țări precum Polonia, Ungaria sau Estonia au înregistrat creșteri mai accentuate ale gap-ului de TVA în aceeași perioadă.

Datele ANAF arată că, în primele 10 luni din 2025, încasările din TVA au fost în sumă de 94,31 miliarde lei, respectiv cu 9,20 miliarde lei (indice nominal 110,81%) mai mari față de încasările din aceeași perioadă a anului 2024, când au fost încasate 85,11 miliarde lei. 'Aceasta în condițiile în care TVA restituită în perioada analizată din 2025 către mediul economic a reprezentat 27,18 miliarde lei, mai mult cu 1,96 miliarde lei față de aceeași perioada din anul 2024 (25,21 miliarde lei)', se arată în document.

În perioada iulie - octombrie 2025, încasările nete din TVA au fost în sumă de 42,85 miliarde lei, respectiv cu 6,55 miliarde lei (indice nominal 118,1%) mai mult față de încasările din aceeași perioada a anului 2024 când au fost încasate 36,30 miliarde lei.

'Aceste rezultate sunt strâns legate de accelerarea digitalizării și îmbunătățirea relației dintre contribuabil și stat. Instrumente precum e-Factura, RO e-Transport și raportarea SAF-T au transformat modul în care ANAF monitorizează tranzacțiile, reducând posibilitatea de a ascunde activități economice în zona gri. Totodată, creșterea cu aproape 15% a plăților digitale a contribuit direct la transparentizarea circuitelor financiare din economie', se mai menționează în comunicat.

Totodată, rezultatele pot contribui la reducerea decalajului fiscal la TVA, întrucât digitalizarea și raportarea în timp real a tranzacțiilor sporesc trasabilitatea fluxurilor comerciale și limitează practicile de fraudă în lanțurile de TVA.

'Aceste instrumente facilitează corelarea automată a datelor între furnizori și beneficiari, reduc discrepanțele în declarații și permit depistarea rapidă a comportamentelor neconforme, ceea ce duce la o colectare mai eficientă a TVA', relevă documentul citat. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)