Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, va sesiza Parchetul European pe subiectul achiziției microbuzelor electrice pentru elevi, după ce s-au constatat disfuncționalități privind utilizarea banilor europeni, și va trimite Departamentului pentru Lupta Antifraudă și Consiliului Concurenței rezultatele verificărilor pe această temă realizate de Corpul său de Control.

'Am decis să sesizez Parchetul European pe subiectul achiziției microbuzelor electrice pentru elevi. De asemenea, voi dispune transmiterea către Departamentul pentru Lupta Antifraudă și Consiliul Concurenței a rezultatelor verificării realizate de Corpul de Control al ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene. Am luat aceste măsuri ca urmare a constatării mai multor disfuncționalități care ridică semne de întrebare cu privire la modul în care au fost utilizați banii europeni', a scris Pîslaru, luni, pe pagina sa de Facebook.

Acesta spune că apelul de proiecte 'Microbuze electrice pentru elevi' a fost gândit pentru a sprijini comunitățile locale și pentru a oferi copiilor din mediul rural un transport sigur, modern și prietenos cu mediul.

'Din păcate, analiza documentațiilor transmise de consiliile județene arată că modul de implementare a fost neuniform și lipsit de o coordonare centralizată. În locul unui sistem integrat, cu achiziții centralizate și standarde unitare, fiecare județ a derulat proceduri separate, stabilind propriile caiete de sarcini, valori estimate și condiții de livrare', explică Pîslaru.

În total, au fost 74 de achiziții derulate individual de autoritățile din 40 de județe.

'Această descentralizare, deși justificată de dorința de flexibilitate locală, a generat efecte absolut reprobabile: diferențe semnificative de preț între microbuze similare și lipsa unor justificări clare privind diferențele majore de cost. Au fost identificate situații în care același tip de microbuz electric (16+1 locuri) a fost achiziționat, în județe diferite, la valori semnificativ variabile - între un minim de 99.000 euro și un maxim de 263.000 de euro per unitate, fără modificări tehnice care să justifice diferențele', a remarcat ministrul.

Potrivit acestuia, au fost recepționate echipamente în afara termenilor de livrare, diferențele de preț variind uneori și până la de trei ori mai mult față de prețul cel mai mic.

Pîslaru consideră că nu există justificări tehnice sau financiare care să acopere diferențele majore de cost și că diferența semnificativă de preț pentru microbuze similare ridică suspiciuni de înțelegere între firme (preț de cartel), prețul nereprezentând o imagine reală a prețurilor practicate pe piață.

'Deoarece ofertele de preț nu sunt fundamentate, acestea generează un potențial prejudiciu bugetar, reprezentând un indiciu de achiziție ineficientă sau neconformă prin prisma obligativității de respectare a principiilor de legalitate, eficiență și economicitate în utilizarea optimă a alocării/cheltuirii bugetului aferent PNRR și a bugetului național aferent', a mai scris ministrul.

Totodată, există diferențe între listele localităților beneficiare de microbuze electrice conform cererii de finanțare și localitățile care au primit în final microbuze în conformitate cu procesele verbale de predare/primire.

Dragoș Pîslaru susține că instituțiile abilitate, Parchetul European, Departamentul pentru Luptă Antifraudă și Consiliul Concurenței, au rolul să verifice dacă diferențele de preț și modalitatea de utilizare a informațiilor minime obligatorii din ghid au fost simple erori administrative sau practici care afectează buna gestionare a fondurilor europene.

'Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene nu are rolul de procuror sau de judecător. Altfel spus, nu avem calitatea legală să dăm verdicte definitive ori să condamnăm potențiale încălcări ale legii. Ce trebuie însă să facem la nivel administrativ este să învățăm din aceste situații și să aplicăm lecțiile pentru viitor. Vom lucra împreună cu ministerele de linie pentru ca viitoarele apeluri de proiecte europene să includă obligativitatea unei analize de piață solide, a unor prețuri de referință realiste și a unei coordonări mai eficiente între instituții', a subliniat Pîslaru.

În opinia sa, România are nevoie de o administrație care funcționează unitar și responsabil.

'Banii europeni sunt bani publici, iar de folosirea lor corectă și transparentă depinde însăși modernizarea României. Când vorbim de bani publici, nu ne permitem neglijență, improvizație sau lipsă de rigoare și nu voi tolera niciodată asemenea situații', a transmis ministrul. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Oana Tilică, editor online: Adrian Dădârlat)