Aproape două treimi (62,5%) dintre lucrătorii care folosesc platformele digitale de muncă în România apelează la acest tip de activitate în mod regulat, iar peste 43% îi dedică mai mult de 20 de ore pe săptămână, arată datele unui sondaj de specialitate, prelucrate de Monitorul Social, proiect al Friedrich Ebert România.

Potrivit cercetării, munca prin intermediul platformelor digitale (Uber, Glovo, Bolt sau Wolt) a devenit, pentru mulți lucrători din România, o activitate curentă de obținere a veniturilor.

La nivel european, alte țări europene analizate, ponderea celor care apelează la munca pe platforme digitale în mod regulat este ridicat, comparativ cu cel al persoanelor care desfășoară această activitate ocazional sau sporadic: Polonia (66,2%), Țările de Jos (65,1%), Franța (64,1%) și Spania (62%). Pe de altă parte, procente ușor mai scăzute se înregistrează în Finlanda (55,8%) și Danemarca (52,1%).

În România, 62,5% dintre lucrătorii care folosesc platformele digitale de muncă în România apelează la acest tip de activitate în mod regulat, iar 43,7% îi dedică mai mult de 20 de ore pe săptămână.

În ceea ce privește distribuția lucrătorilor pe sexe, se constată că în toate țările analizate ponderea bărbaților este mai mare. Astfel, în România, din totalul lucrătorilor de pe platformele digitale, 55,9% sunt bărbați, iar 44,1% femei.

Cele mai mari diferențe de gen se înregistrează în țările nordice, unde procentul bărbaților care lucrează pe platforme este mult mai ridicat decât cel al femeilor: în Finlanda - 66,7% bărbați vs. 33,3% femei; în Țările de Jos - 65,4% bărbați vs. 34,6% femei. În schimb, cea mai mică diferență de gen se observă în Polonia, unde bărbații reprezintă 51,9%, iar femeile 48,1% dintre lucrătorii de pe platformele digitale.

'România nu are încă un cadru legislativ care să reglementeze statutul ocupațional al lucrătorilor pe platforme. Din această cauză, în anii pandemiei de COVID-19, România rămânea sub anumite țări europene în ceea ce privește numărul persoanelor care lucrau pe platforme digitale', notează realizatorii cercetării.

Conform datelor citate, în afara activităților prestate prin intermediul platformelor digitale de muncă, 67,8% dintre lucrătorii din România erau angajați, iar 13,5% declarau că sunt lucrători pe cont propriu.

O situație similară este înregistrată în Spania, unde 67,3% erau angajați față de 9,7% lucrători pe cont propriu, în Polonia - 69,7% erau angajați față de 9,8% lucrători pe cont propriu, respectiv în Slovenia - 61,6% vs 10,3%.

'Indiferent de statutul ocupațional declarat, muncitorii pe platforme lucrează în aranjamente extrem de individualizate, cu posibilități reduse de negociere colectivă și sindicalizare, într-un vid legislativ care lasă loc abuzurilor și exploatării muncii lucrătorilor români. Este necesar ca România să abordeze lacunele din legislația muncii actuale în ceea ce privește statutul ocupațional al lucrătorului de platformă și să aplice prevederile de îmbunătățire a condițiilor de muncă și protecție socială, în linie cu noua Directivă Europeană aprobată în 2024', sunt de părere specialiștii.

Studiul EIGE, realizat în 2021, are la bază un sondaj care a colectat date de la aproape 5.000 de lucrători pe platforme din zece țări ale Uniunii Europene: Danemarca, Finlanda, Franța, Letonia, Țările de Jos, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Spania. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)