Principala misiune a statului român în 2026 ar trebui să fie crearea condițiilor pentru relansarea economică, în special a consumului, principalul motor al economiei, în contextul în care, în prezent, sunt resimțite din plin efectele inflației, scăderii vânzărilor și creșterii taxelor, susține consultantul economic Adrian Negrescu.

Economia României a urcat, în primele nouă luni ale anului în curs, cu 0,8% pe seria brută și cu 1,4% pe seria ajustată sezonier, comparativ cu perioada similară din 2024, în timp ce în trimestrul III Produsul Intern Brut a scăzut în termeni reali cu 0,2% raportat la trimestrul precedent, potrivit datelor provizorii publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS).

'Datele de la Institutul Național de Statistică confirmă faptul că economia resimte din plin efectele inflației, scăderii vânzărilor și creșterii taxelor. Este o economie care, luând în calcul datele pe primele nouă luni, arată un nivel de reziliență semnificativ. Faptul că în continuare suntem pe plus din punct de vedere economic față de anul trecut, în condițiile actualelor provocări de ordin fiscal și mai ales financiar, arată că marea majoritate a companiilor de impact din economie s-au restructurat și și-au adaptat mecanismele la actualele condiții economice, iar din această perspectivă există niște vești bune în perspectiva anului 2026. Există și partea goală a paharului: faptul că industria și comerțul înregistrează în continuare o stagnare este un semn că economia pune frână tot mai mult. Datele pe trimestrul III vin să confirme această temperare semnificativă a motoarelor economice, iar din această perspectivă intervine rolul fundamental al statului în a corija mecanismele economice. Altfel spus, pentru 2026 principala misiune a statului român ar trebui să fie aceea de a crea condițiile relansării economice, mai ales ale relansării consumului, care este principalul motor al economiei', a declarat, pentru AGERPRES, Adrian Negrescu.

În opinia sa, economia reușește să se mențină pe linia de plutire în 2025, iar perspectivele lui 2026 ar putea fi pozitive, în condițiile în care vom avea 'un Cod fiscal bătut în cuie' și vor fi luate 'măsuri active pentru reducerea inflației'.

'În 2026, în primul rând trebuie să avem un Cod fiscal bătut în cuie, fără creștere de taxe impredictibilă, să vedem o eliminare a taxelor clamate de mediul de afaceri ca fiind toxice, cum ar fi impozitul pe cifra de afaceri a marilor companii, taxa pe construcții speciale, două tipuri de taxe care au legătură cu țările bananiere, în niciun caz cu o economie europeană, iar efectele le știm deja că sunt negative. Anul trecut au ieșit din România aproape 14 miliarde de euro, o sumă record în perspectiva ultimilor 15 ani. Faptul că investitorii cer măcar un lucru esențial, să existe un cadru fiscal predictibil, ține de dorința lor de a continua investițiile în România și cred că este un lucru salutar. Altfel spus, cu bune și cu rele, economia reușește să se mențină pe linia de plutire în 2025, iar perspectivele lui 2026 ar putea fi pozitive, în condițiile în care vom avea un Cod fiscal bătut în cuie și măsuri active pentru reducerea inflației, care reprezintă marea problemă din economie în momentul de față', a adăugat consultantul economic.

Scăderea prețului la utilități, din punctul său de vedere, trebuie să se afle 'în prim plan', energia fiind mai scumpă cu 70% față de anul trecut. Pe de altă parte, Adrian Negrescu a atras atenția cu privire la liberalizarea prețului la gazele naturale de la 1 aprilie 2026, afirmând că unele estimări 'converg către o creștere a prețului gazelor'.

'Toate acestea ar putea pune gaz pe focul problemelor din economie și cred că este datoria autorităților, măcar din această perspectivă, să intervină pentru a ajuta mediul de afaceri. În 2026, este esențial ca statul să facă două lucruri: să nu mai umble la taxele pentru mediul de afaceri și să ia măsuri active pentru a reduce inflația, marea problemă din economie. Intervenția în zona prețului energiei este absolut esențială, în condițiile în care firmele românești plătesc cel mai scump curent electric din Europa, iar, pe de altă parte, statul trebuie să pregătească predictibil liberalizarea pieței gazelor de la 1 aprilie, un moment extrem de important pe care inclusiv Banca Națională îl vizează ca fiind un potențial factor inflaționist. Dacă nu ne vom face temele din punct de vedere al liberalizării pieței, ne putem trezi nu cu scăderi de preț, cum ar fi normal, al prețului gazelor, ci cu creșteri semnificative care pot ajunge și până la 50% la prețul gazelor, iar acest lucru va aduce inflația, din păcate, tot spre 10% în a doua parte anului viitor', a explicat Negrescu.

Potrivit acestuia, trebuie luate măsuri pentru reducerea inflației, înghețarea actualului sistem de taxe, dar mai ales pentru a ajuta microîntreprinderile, în condițiile în care, de la 1 aprilie, scade plafonul de funcționare pentru acestea la 100.000 de euro.

'Acest fapt va determina sute de mii de microîntreprinderi să se afle în fața unei decizii dificile: trec la impozit pe profit - și asta înseamnă taxe cu mult mai mari față de cele pe care le plătesc în 2025 - ori se închid și găsesc altă formă de organizare', a subliniat el.

Adrian Negrescu a arătat că măsurile active de susținere a mediului de afaceri trebuie să se regăsească în Pachetul 3, pentru că 'există foarte multe vorbe, dar prea puține fapte când e vorba de susținerea economiei'.

'Din păcate, în momentul de față, vedem că eforturile statului converg spre rezolvarea deficitului bugetar și nicidecum spre rezolvarea problemelor care țin de economia reală. Mă refer la inflație, la situația de pe piața forței de muncă, la situația din zona creditării, acolo unde firmele românești plătesc cele mai mari dobânzi din Europa la creditele de investiții. Statul român ar trebui să intervină în Pachetul 3 de măsuri pe care ni-l propun după alegerile locale, cu măsuri active de susținere a mediului de afaceri, să le vedem, pentru că există foarte multe vorbe, dar prea puține fapte când e vorba de susținerea economiei. Economia nu are nevoie de credite fiscale, are nevoie de o fiscalitate corectă, similară cu ce se întâmplă în alte țări, și de mecanisme concrete pentru reducerea inflației. Marea problemă în momentul de față pentru majoritatea companiilor românești o reprezintă costul utilităților, care sunt printre cele mai scumpe din Europa. În condițiile în care utilitățile costă foarte mult, prețurile produselor și serviciilor românești devin necompetitive în fața alternativei oferite de importuri', a mai spus specialistul. AGERPRES/(A - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Ady Ivaşcu)