SGR a avut un impact economic de circa 1,49 miliarde de lei, în 2024; ponderea în PIB este de 0,085% (studiu)
Sistemul de Garanție-Returnare (SGR) a avut un impact economic, la nivelul anului 2024, de aproximativ 1,49 miliarde de lei, în termeni absoluți, reiese din studiul privind impactul socio-economic al companiei-administrator RetuRo, prezentat joi într-o conferință de specialitate.
'În termeni absoluți, analiza impactului economic generat de Sistemul de Garanție-Returnare (SGR) administrat de RetuRO arată un efect semnificativ asupra economiei României în anul 2024, însumând aproximativ 1,49 miliarde lei', se menționează în document.
Potrivit sursei citate, această contribuție totală reflectă influențe economice pe trei canale principale, primul fiind contribuția directă - de 677,8 milioane de lei, ce reprezintă valoarea adăugată generată în mod nemijlocit de activitatea RetuRo (personal angajat, cheltuieli operaționale, investiții în infrastructură, centre de numărare și logistică, precum și servicii achiziționate).
Totodată, contribuția indirectă însumează 482,42 milioane de lei și surprinde impactul asupra lanțului de furnizare, respectiv cheltuielile RetuRo pentru achiziții de bunuri și servicii, fapt care stimulează activitatea economică a companiilor din amonte - transportatori, furnizori de echipamente, firme de mentenanță, servicii IT, logistică etc.
În același timp, contribuția indusă (331,26 milioane de lei) reprezintă al treilea canal de important și reflectă efectele produse în economie de veniturile salariale generate direct și indirect. Astfel, angajații RetuRo și cei din firmele furnizoare își cheltuiesc veniturile în economie (consum de bunuri, servicii, taxe), generând cerere suplimentară în sectoare precum comerț, servicii, energie sau transport.
Datele incluse în raportul de specialitate relevă faptul că, deși contribuția totală a RetuRo la Produsul Intern Brut (PIB) poate părea redusă la prima vedere, fiind de doar 0,085%, 'aceasta este perfect coerentă cu structura economică a sectorului pe care îl deservește'.
În context, sectorul băuturilor răcoritoare, unul dintre principalii generatori de fluxuri de ambalaje, are o contribuție directă de aproximativ 0,48% din PIB, conform evoluției codului CAEN 1107, în perioada 2017-2020, în timp ce conform raportului Oxford Economics, sectorul berii a avut la nivelul anului 2023 o contribuție directă în PIB de 0,9%
'Sistemul de Garanție-Returnare (...), implementat în România și operat de RetuRO, se evidențiază ca fiind cea mai amplă inițiativă națională de colectare selectivă a ambalajelor de băuturi. Analiza integrată a impactului socio-economic și de mediu confirmă că SGR depășește funcția sa logistică, devenind un mecanism de transformare sistemică ce aliniază România la obiectivele europene de economie circulară', se precizează în studiu.
La nivelul consumatorilor, SGR a reușit să genereze un 'capital comportamental' stabil, susținut de un set coerent de beneficii - financiare, psihologice și identitare.
Conform cercetării, în timp ce tinerii sunt ghidați de o motivație duală (recuperarea garanției - 94% - și grija pentru mediu - 93%), familiile cu copii valorizează SGR preponderent ca pe un instrument educațional și moral (exemplu pozitiv 97%, lecție de responsabilitate 94%).
De asemenea, SGR consolidează legăturile familiale (76% dintre părinți se simt 'o echipă' la returnare), iar seniorii manifestă o disciplină comportamentală ridicată, simțindu-se utili și implicați în comunitate (88%).
'SGR joacă un rol esențial în incluziunea economică a grupurilor vulnerabile, oferindu-le o activitate economică legală, constantă și demnă (100% participare). Venitul mediu obținut, deși modest (~520 lei lunar), asigură securitatea financiară de bază și reduce dependența de activitățile informale. Participarea la SGR generează schimbări pozitive extinse, incluzând reducerea deșeurilor menajere și o planificare mai bună a cumpărăturilor, dovedind transferul atitudinilor sustenabile în viața cotidiană. Analiza input-output aplicată sistemului de garanție-returnare (SGR) operat de RetuRO evidențiază faptul că funcționarea acestui mecanism generează efecte economice semnificative pe întreg lanțul valoric - de la producători și retail, până la reciclatori și autorități locale. Chiar dacă, la nivel macroeconomic, ponderea totală a impactului în PIB rămâne moderată (0,033% în 2024, respectiv 0,057% dacă se includ economiile bugetare locale), structura efectelor arată o integrare economică puternică și capacitatea sistemului de a activa industrii complementare din economie', notează realizatorii documentului.
RetuRo și Green Report organizează, joi, evenimentul de lansare a studiului privind impactul socio-economic al companiei, realizat de Academia de Studii Economice din București - Facultatea de Administrarea Afacerilor cu predare în limbi străine (FABIZ). AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Chisăliță (AEI): Dacă America închide robinetul motorinei, România va plăti mai mult la pompă
O eventuală interdicție a exporturilor americane de motorină ar însemna, pentru România, o creștere a prețului de aproximativ 0,51-1,20 lei/litru, potrivit calculelor realizate de Asociația Energia Inteligentă, care precizează, însă, că sunt ipoteze și rezultate de scenariu, nu o prognoză oficială și nici o scumpire deja produsă.
Program de guvernare/Un singur centru de decizie pentru transformarea digitală; digitalizarea, declarată prioritate națională apolitică
Programul de Guvernare depus sâmbătă la Parlament de premierul desemnat, Siegfried Mureșan, propune un singur centru de decizie pentru transformarea digitală a statului, prin reorganizarea Autorității pentru Digitalizarea României (ADR) și a altor instituții cu responsabilități specifice, în subordinea șefului Guvernului, excepțiile fiind apărarea ș
Program de guvernare/Accent pe eficientizarea diplomației economice pentru stimularea exporturilor și atragerea capitalului străin
Eficientizarea diplomației economice și a Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior (ARICE) pentru stimularea exporturilor și atragerea capitalului străin reprezintă una dintre măsurile propuse în Programul de Guvernare al premierului desemnat, Siegfried Mureșan. Propunerea concretă se referă la corelarea activității ARI
Program de guvernare/Privatizarea competitivă a TAROM și listarea la bursă a unor pachete din Aeroportul Otopeni și Portul Constanța
Statul a folosit ultimul ajutor de restructurare permis de dreptul european pentru următorii 10 ani în cazul TAROM, potrivit Programului de Guvernare depus sâmbătă, la Parlament, de premierul desemnat Siegfried Mureșan, care propune privatizarea competitivă a operatorului aerian național. 'TAROM: statul a folosit ultimul ajutor
Program de guvernare/Ponderea industriei de apărare în PIB ar putea crește de la 0,28% la minimum 1% până în 2030
Creșterea ponderii în PIB a industriei de apărare de la circa 0,28% la minimum 1% până în anul 2030 reprezintă un obiectiv pentru eficientizarea și reformarea ROMARM și a industriei de apărare, se menționează în Programul de Guvernare pe care premierul desemnat, Siegfried Mureșan, l-a depus sâmbătă la Parlament. G
Program de guvernare/ România ar putea avea un ghișeu unic pentru emiterea avizelor și autorizațiilor necesare investițiilor
Implementarea unui ghișeu unic și impunerea de termene maxime pentru emiterea avizelor și autorizațiilor necesare investițiilor reprezintă principala măsură propusă pentru debirocratizarea investițiilor, în Programul de guvernare pe care premierul desemnat, Siegfried Mureșan, l-a depus sâmbătă la Parlament. Cu privire la ajutoarele
Program de guvernare/Guvernul va analiza comasarea APIA și AFIR
Guvernul intenționează să analizeze comasarea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) cu Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), prin lansarea unui studiu de fezabilitate, potrivit Programului de Guvernare 2026-2028, pe care premierul desemnat, Siegfried Mureșan, l-a trimis sâmbătă la Parlament. În
Program de guvernare/Operaționalizarea OMD la nivel național și stimularea atragerii de turiști străini, propuse pentru revitalizarea HoReCa
Operaționalizarea Organizației de Management al Destinației (OMD) la nivel național ca o structură de coordonare a promovării turistice și de integrare a rețelei de OMD-uri locale, județene și regionale, este una dintre măsurile propuse în Programul de Guvernare pe care premierul desemnat, Siegfried Mureșan, l-a trimis sâmbătă la Parlament.
Program de guvernare/Mecanism de compensare a pierderilor fermierilor din cauza secetei, operațional din primăvara anului 2027
Un mecanism de compensare a pierderilor provocate de secetă, pregătit împreună cu Banca Mondială, ar urma să devină operațional din primăvara anului 2027, fiecare beneficiar de plăți directe pe hectar urmând să își poată recupera cheltuielile de înființare a culturilor, potrivit Programului de Guvernare 2026-2028, depus sâmbătă la Parlam
Program de guvernare/Aplicarea TVA de 9% la apartamentele contractate până la finalul lui 2025, prelungită până la 31 iulie 2027
Termenul pentru aplicarea cotei reduse de TVA de 9% la apartamentele contractate prin acte autentificate până la 31 decembrie 2025 va fi prelungit cu 12 luni, până la 31 iulie 2027, fără alte prelungiri ulterioare, potrivit Programului de Guvernare 2026-2028 pe care premierul desemnat, Siegfried Mureșan, l-a depus sâmbătă la Parlament.
Program de guvernare/ Noua lege a salarizării unitare s-ar putea adopta până la 31 octombrie 2026
Noua lege a salarizării unitare se adoptă până la 31 octombrie 2026, fără inechități salariale, fără diminuări de venituri, fără noi procese în instanțe și cu atractivitate pentru tinerii profesioniști, se arată în Programul de Guvernare pe care premierul desemnat, Siegfried Mureșan, l-a depus sâmbătă la Parlament. Alte
Program de guvernare/Proiectul reactoarelor modulare de mici dimensiuni va fi implementat numai în condiții de viabilitate economică demonstrată
Proiectul reactoarelor modulare de mici dimensiuni va fi implementat numai în condiții de viabilitate economică demonstrată, în paralel cu explorarea altor tehnologii de reactoare modulare, se arată în Programul de Guvernare pe care premierul desemnat, Siegfried Mureșan, l-a depus sâmbătă la Parlament. Potrivit sursei c
Program de guvernare/Companiile cu pierderi 3 ani consecutivi, fără contract de serviciu public, ar putea ieși din portofoliul statului
Companiile de stat care înregistrează pierderi în doi ani consecutivi, începând cu anul 2025, vor primi un rating public pe o scală de la A la E, iar la trei ani consecutivi de pierderi, în absența unui contract de serviciu public care să justifice continuarea activității, se poate declanșa ieșirea din portofoliul statului, prevede Progr
Program de guvernare/ ANAF și Autoritatea Vamală vor fi reunificate într-un singur organ fiscal și de control
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) și Autoritatea Vamală Română vor fi reunificate într-un singur organ fiscal și de control, prevede Programul de Guvernare pe care premierul desemnat, Siegfried Mureșan, l-a trimis sâmbătă la Parlament. Documentul include, totodată, reorganizarea administrației fiscale și trecer
Program de guvernare/Eliminarea pensionării anticipate, interzicerea cumulului pensiei cu salariul și reforma ajutoarelor sociale, printre măsurile propuse
Eliminarea pensionării anticipate în sistemele cu pensionări prea rapide, interzicerea cumulului pensiei cu salariul la stat, adoptarea unor criterii unitare de evaluare pentru beneficiarii de ajutor de handicap, precum și revizuirea Legii dialogului social și a contractelor colective de muncă care prevăd drepturi exagerate, sunt câteva dintre prevederile