Zeci de mii de oameni au rămas fără apă potabilă, într-o țară europeană, din cauza unui lanț de disfuncționalități administrative, susține președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță.

'În România, infrastructura nu cedează dintr-o dată. Cedează lent, în șoaptă, în timp ce instituții dorm în picioare. De aceea, primele fisuri nu apar în ziduri, ci în stat. Iar când statul crapă, inevitabil crapă și conductele, barajele, blocurile, siguranța. La Barajul Paltinu, natura a ridicat doar mâna. Administrația românească a prăbușit tot restul. Ploile au adus aluviuni, iar apa bruta a devenit prea tulbure pentru sistemele de tratare. O situație cu care orice țară civilizată se întâlnește regulat. Numai că aici, sistemele tehnice erau vechi, subfinanțate, nemodernizate, insuficient pregătite pentru variații naturale. Controlele fuseseră făcute, dar formal. Rapoartele bifate. Alertarea a venit târziu. Coordonarea între instituții - inexistentă. Ceea ce sa întâmplat la Paltinu nu este o criză a apei. Este o criză a statului. Pentru că în România, infrastructura nu cedează singură. Cedează administrarea ei. Zeci de mii de oameni au rămas fără apă potabilă, într-o țară europeană, nu din cauza unei catastrofe naturale, ci din cauza unui lanț de disfuncționalități administrative', a menționat președintele AEI, într-un comunicat transmis, miercuri, AGERPRES.

Potrivit acestuia, România și-a transformat administrația într-o 'junglă birocratică: instituții peste instituții, direcții peste direcții, agenții, comisii, consilii, departamente - multe cu atribute suprapuse, dar niciuna cu putere clară de intervenție'.

'Un stat cu foarte mulți șefi și foarte puțini profesioniști. Un stat în care competența este decor, iar politizarea este scheletul de rezistență. În momentul crizei de la Paltinu, nimeni nu știut exact cine trebuie să intervină primul. Fiecare instituție a spus spre alta. În România, responsabilitatea și un fir subțire, dar mereu întrerupt. Acest tipar se repetă obsesiv. De la avariile din rețelele de termoficare, la pene de curent, la defecțiunile la instalațiile de gaze care produc pagube și victime. În România, blocurile nu explodează 'din senin'. Explodează pentru că sistemul de control e anemic, formal, birocratic și politizat. Pentru că se fac controale pe hârtie, nu pe teren. Pentru că oamenii competenți pleacă, iar funcțiile sunt ocupate pe criterii de loialitate și prietenie', a precizat președintele AEI.

În opinia sa, Barajul Paltinu 'nu a cedat tehnic, a cedat instituțional'.

'Un stat funcțional ar fi reacționat înainte, nu după. Ar fi comunicat coerent, nu contradictoriu. Ar fi menținută infrastructură, nu ar fi pus-o pe pilot automat. Ar fi avut oameni pregătiți, nu oameni numiți. Criza de la Paltinu este simptomul unui sistem în care nimeni nu răspunde pentru nimic. Iar într-un astfel de stat, crizele nu sunt excepții', a adăugat Chisăliță.

El susține că România nu-și va rezolva crizele prin 'cârpeli, cisterne, ședințe de urgență și declarații ale tribunei instituțiilor', ci doar atunci când va înțelege că infrastructura critică nu poate fi gestionată de oameni puși în funcții pe criterii politice, fără competență și fără responsabilitate.

Zeci de mii de oameni din 13 localități din județele Prahova și Dâmbovița au rămas, de vineri, 28 noiembrie, fără apă potabilă în urma lucrărilor de la acumularea Paltinu. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)