Evaluarea muncii este, astăzi, în România, un mecanism pe care îl facem de dragul de a-l face, extrem de superficial, a declarat, marți, președintele Blocului Național Sindical (BNS), Dumitru Costin, la conferința de lansare a studiului 'Echilibrul muncă - viață personală', întocmit de Consiliul Economic și Social (CES).

'Ceva ce a dispărut din cultura muncii din România este normarea muncii și evaluarea muncii. Evaluarea muncii, astăzi, în România, e așa un mecanism pe care îl facem de dragul de a-l face, extrem de superficial. Cât despre normarea muncii, am investit la nivelul confederației, în ultimii trei ani de zile. Am școlit, am reșcolit vreo câteva zeci de activiști sindicali care negociază contracte colective în bază, normarea muncii și evaluarea muncii pentru a le introduce în discuțiile cu angajatorii lor. Vorbim la pereți, i-am școlit degeaba. Aveți o recomandare de politică publică, să redefinim cumva performanța, să punem accent pe rezultate și pe calitate, nu pe numărul de ore suplimentare. Avem un experiment făcut, un contract colectiv în care, cu chiu cu vai, am reușit să scoatem din ecuație și din negocierea colectivă această teză cu orele suplimentare. Constatasem că există o cârdășie între mid-management-ul din companie și salariați. Am spus, 'Dom'le, nu e în regulă', haideți să schimbăm regulile, să ne centrăm pe rezultate și pe calitatea muncii. Muncește eficient în cele opt ore pe care le ai, atingeți indicatorii pe care i-am stabilit, am atins performanțele, ne luăm banii, ne luăm bonusurile. Am făcut acest lucru. Rezultatul? Am ajuns ca în compania respectivă să avem cei mai bine plătiți salariați din România. Ulterior, a devenit subiect de presă: 'Dom'le, ce faceți voi în compania aia? De ce ați ajuns la salariile alea?'. De aia, pentru că am renunțat la un sistem care nu era adecvat', a explicat Costin.

Conform liderului BNS, capitalul românesc continuă să opereze sub un anumit slogan.

'(...) în curtea organizației mele reprezint salariați din destul de multe companii private, spre deosebire de alții în zona publică. Noi avem mai mult din zona privată, dar și din zona societăților comerciale capital majoritar de stat, dar care operează tot în mediul concurențial. Am o mare dezamăgire: mă așteptam că odată cu venirea multinaționalelor pe piața muncii din România să vină și cu cultura lor. Din păcate, constatarea pe care o fac acum este că, în loc să încerce să mențină cultura din care au venit și să o aducă aici, în piața muncii din România, s-au adaptat foarte rapid la cultura românească. Din păcate, în foarte multe companii multinaționale, și nu generalizez, s-a preluat acest model... În ceea ce privește capitalul privat românesc, el continuă să opereze sub sloganul 'Eu te-am făcut, eu te omor'. Este o teză becaliană... Becali George a definit cel mai bine acest lucru în momentul în care, atunci când a fost întrebat despre diverse soluții pe care el le vede ca manager al business-urilor pe care le are, merge pe această filosofie: 'Eu sunt stăpân absolut aici, fac ce vreau, nu mă interesează, voi trebuie să vă supuneți regulilor pe care eu le impun. Nu vă place, la revedere'. Cam ăsta este genul de cultură, de întreprindere care se găsește în România', a menționat Costin.

În viziunea acestuia, o reformă instituțională coerentă nu se poate face fără diagnostice instituționale.

'În ultimele luni de zile avem ample dezbateri în spațiul public legate de necesitatea unor reforme în administrația centrală și locală, în diverse componente ale acestui megasistem public cu sub-componentele sale. O tot spun de foarte multă vreme: nu putem să facem o reformă coerentă atât timp cât nu facem niște diagnostice instituționale. Nu vedem în mod real, plecând de la funcțiunile fiecărui instituții publice, sau fiecărui domeniu împart, roluri, funcțiuni, relații cu oameni, cum ar trebui făcute aceste lucruri. Nu, la noi totul se rezumă la niște elemente de natură contabilă, care induc, la sfârșit, niște aberații în funcționarea unor instituții. Așa am ajuns, spre exemplu, să punem pe butuci, începând cu 2009, de la criza precedentă, sistemul public de ocupare din România, ceea ce este știut sub titulatura de ANOFM/AJOFM. Instrumentele de măsurare a politicilor publice sunt absolut necesare, în foarte multe domenii din România. Facem politici publici, alocăm bani publici, cheltuim cu nemiluita și ne trezim la sfârșit că n-am făcut un proces simplu de monitorizare să vedem și noi care e eficiența modului în care am cheltuit banii', a spus Dumitru Costin.

Potrivit sursei citate, pe fondul unei 'avalanșe de informații din spațiul public', s-a generat 'o ostilitate evidentă împotriva funcționarului din sectorul public'.

'Vreau să vă dau doar două exemple din această zonă pe care le cunosc foarte bine. Primul este Administrația Națională a Penitenciarelor. Cum vă închipuiți că, an de an, la nivelul întregului sistem penitenciar din România avem cumulate peste un milion de ore suplimentare și că nici măcar nu sunt plătite sau compensate cu timp liber, că n-ai cu cine. Vă dați seama ce eroare de management instituțional... S-a ajuns, astăzi, ca instituțiile de detenție să facă pază perimetrală cu pușcăriași, pentru că n-au personal suficient. Alt exemplu: anul trecut, din nebunia unor lideri politici, România a trebuit să recalculeze cu o mână de funcționari din casele de pensii, peste 5 milioane de dosare de pensii, că așa au vrut unii, să iasă la 1 septembrie cu mecanismul pensiilor recalculate, astfel încât să folosească acest subiect în campania prezidențială și în alegerile generale. Au avut 12-14 ore de muncă pe zi. Avem colegă la Brașov care a murit la locul de muncă, de extenuare. Nici măcar un 'mulțumesc' public...', a afirmat Costin.

Liderul BNS a menționat, totodată, că extinderea protecției sociale pentru lucrători independenți și combaterea economiei informale ar fi trebuit să fie un subiect pe agenda reformiștilor din Guvern.

'Ultima referire pe care o fac este cea legată de o teză care vizează extinderea protecției sociale pentru lucrători independenți și combaterea economiei informale. E un subiect care a trebuit să fie înainte de toate pe agenda reformiștilor care ocupă, astăzi, birourile în Palatul Victoria. Nu e normal să ai o piață a muncii cu zece instrumente juridice diferite, cu tratament fiscal mai favorabil. Să ai salariații care au contracte individuale de muncă discriminați prin politica fiscală, să ai peste 860.000 de angajați care să opereze în această zona opțională, să plătești contribuții la pensii și la sănătate la valoarea brută pe care o ai în contract sau că legea dă voie să plătești la salariu minim. Păi de ce nu și restul de 5 milioane și ceva de salariați din România nu ar avea aceeași opțiune? Pentru că 860.000 sunt mai șmecheri', a punctat Dumitru Costin.

CES a organizat, marți, la sediul Guvernului, conferința de lansare a studiului 'Echilibrul muncă - viață personală', din perspectivă economică, socială, culturală și legislativă.

Cercetarea are la bază o documentare aprofundată de legislație și politici - examinându-se normele din Codul Muncii, statute ale instituțiilor implicate și acte legislative europene. În paralel, s-au colectat și analizat date statistice relevante de la instituțiile oficiale (Eurostat, Institutul Național de Statistică, Ministerul Muncii) și din cercetări de piață (sondaje nationale și internaționale privind percepțiile angajaților).

De asemenea, studiul comparativ reprezintă un alt pilon metodologic: s-au identificat și studiat exemple de bune practici și modele de reglementare din alte state-membre UE (de exemplu, țări nordice cu politici avansate de conciliere) pentru a evidenția opțiuni de politici publice aplicabile contextului românesc. În același timp, au fost consultați experți și reprezentanți ai partenerilor sociali (sindicate, patronate, ONG-uri, asociații profesionale) pentru a integra perspective practice și probleme reale semnalate de la locurile de muncă. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)