Categoria de vârstă 45 - 60 de ani reflectă nucleul principal al mediului de afaceri agricol românesc, fiind formată din fermieri cu experiență îndelungată, stabilitate economică și o bună cunoaștere a pieței, iar prezența femeilor antreprenor în acest sector - de 30% - depășește ușor media europeană, demonstrând o deschidere sporită față de implicarea lor în antreprenoriatul rural, relevă ''Carta Albă a Agriculturii'', lansată recent de IMM România.

Potrivit cercetării care a fost realizată pe bază de chestionar aplicat unui număr de 439 de întreprinderi - micro, mici și mijlocii - din toate regiunile de dezvoltare ale României șˆi din toate categoriile de vârstă, analiza distribuției întreprinzătorilor din agricultură în funcție de vârstă evidențiază predominanța persoanelor aflate în intervalul 45-60 de ani, ce reprezintă 52% din totalul respondenților.

Grupa de 35-45 de ani are o pondere semnificativă, de 31%, indicând un segment activ de întreprinzători aflați în plină maturitate profesională, capabili să adopte tehnologii moderne și să implementeze strategii de dezvoltare sustenabilă.

Tinerii întreprinzători sunt subreprezentați: doar 7% au vârste între 25 și 35 de ani, iar 1% au sub 25 de ani.

'Acest aspect relevă o participare redusă a noilor generații la activitățile agricole și sugerează necesitatea unor măsuri de stimulare a tinerilor fermieri, prin programe de finanțare dedicate, mentorat și digitalizare rurală. În același timp, 9% dintre respondenți au peste 60 de ani, confirmând tendința de îmbătrânire a forței antreprenoriale din agricultură. Această realitate ridică provocări privind succesiunea generațională, transferul de cunoștințe și menținerea continuității afacerilor agricole pe termen lung. În ansamblu, structura de vârstă a antreprenorilor agricoli din România confirmă predominanța fermierilor maturi și cu experiență, dar și nevoia urgentă de reînnoire generațională pentru a asigura sustenabilitatea sectorului în următorul deceniu', atrag atenția autorii studiului.

Analiza nivelului de educație al întreprinzătorilor din agricultură arată o tendință clară de profesionalizare și creștere a nivelului de instruire în rândul celor care conduc afaceri în acest sector. Cea mai mare pondere o dețin antreprenorii cu studii universitare de licență (67%), ceea ce confirmă că mediul agricol românesc se bazează tot mai mult pe cunoștințele teoretice solide și competențele manageriale moderne.

Un procent de 16% dintre respondenți au finalizat studii universitare de master, consolidând imaginea unei generații de antreprenori preocupați de specializare și perfecționare continuă. Această categorie contribuie semnificativ la procesul de modernizare a agriculturii, fiind mai receptivă la inovație, digitalizare și bune practici europene, se arată în 'Carta Albă a Agriculturii'.

Tot 16% dintre întreprinzători au studii medii (liceale), ceea ce indică existența unui segment tradițional format din fermieri cu experiență practică, dar cu resurse educaționale mai limitate. Aceștia se bazează în principal pe cunoștințele acumulate în teren și pe experiența generațională în agricultură.

Procentul antreprenorilor cu studii doctorale (1%) sugerează că antreprenoriatul agricol din România este orientat către un profil educat și profesionalizat.

'În ansamblu, structura pe niveluri de educație confirmă o intelectualizare vizibilă a sectorului agricol, unde absolvenții de studii superioare domină mediul antreprenorial, contribuind la consolidarea unui model de agricultură modernă, bazată pe competență, inovație și management strategic', spun specialiștii IMM România.

În ceea ce privește analiza distribuției de gen în rândul întreprinzătorilor agricoli din România, aceasta relevă o preponderență semnificativă a bărbaților, ce reprezintă 70% din totalul respondenților. Această situație confirmă caracterul tradițional masculin al agriculturii românești, unde activitățile agricole sunt încă percepute, în multe regiuni, ca fiind domenii cu specific fizic intens și asociate mai degrabă forței de muncă masculine.

'Totuși, prezența femeilor antreprenor (30%) în sectorul agricol este remarcabilă și indică o tendință de echilibrare graduală a participării de gen în mediul rural. Femeile care conduc afaceri agricole se implică în special în domenii precum producția vegetală, horticultură, zootehnia de mici dimensiuni și procesarea produselor locale, contribuind la diversificarea și profesionalizarea sectorului. Comparativ cu media Uniunii Europene, unde aproximativ 29% dintre întreprinzătorii agricoli sunt femei, România se situează ușor peste media europeană, demonstrând o deschidere sporită față de implicarea femeilor în antreprenoriatul rural', se menționează în lucrare.

Analiza stării civile a întreprinzătorilor din agricultură arată că majoritatea covârșitoare (79%) dintre aceștia sunt căsătoriți, în timp ce 21% sunt necăsătoriți. Această distribuție indică faptul că mediul antreprenorial agricol este dominat de persoane cu un grad ridicat de stabilitate personală și familială, ceea ce poate contribui pozitiv la continuitatea și reziliența afacerilor.

Astfel, analiza distribuției întreprinzătorilor agricoli după numărul de copii relevă o predominanță a familiilor tinere și stabile, cu un număr moderat de membri. Cel mai mare segment este reprezentat de antreprenorii care au un copil (45%), urmați îndeaproape de cei cu doi copii (40%). Această structură sugerează că majoritatea antreprenorilor din agricultură aparțin unei categorii familiale echilibrate, capabile să combine responsabilitățile profesionale cu cele familiale.

În plus, analiza vechimii în activitate a întreprinzătorilor din sectorul agricol arată că antreprenoriatul agricol din România se bazează în mare măsură pe experiență și stabilitate, fiind dominat de persoane cu o activitate de lungă durată. Cea mai numeroasă categorie este reprezentată de antreprenorii cu peste 20 de ani de experiență (33%), ceea ce confirmă prezența unui nucleu solid de profesioniști care au acumulat cunoștințe și competență valoroase în timp, contribuind la reziliența sectorului.

Un segment important îl constituie și cei cu o experiență de 5-10 ani (24%), indicând o generație relativ tânără de antreprenori care s-a consolidat după anul 2010, odată cu creșterea accesului la fonduri europene și cu modernizarea agriculturii. Categoria cu 15-20 de ani de experiență (20%) reflectă antreprenorii maturi, aflați într-o etapă de stabilizare și expansiune a afacerilor lor, adesea orientați către diversificare și tehnologizare.

'În ansamblu, structura vechimii antreprenorilor din agricultură confirmă o dominare a experienței și tradiției, dar și necesitatea atragerii de noi întreprinzători, mai ales din rândul tinerilor, pentru asigurarea continuității și modernizării pe termen lung a sectorului agricol românesc', susțin autorii.

Aceștia au luat în calcul și timpul de lucru dedicat afacerii, care confirmă nivelul ridicat de implicare al antreprenorilor agricoli din România și depășește semnificativ media națională a altor sectoare economice. Astfel, datele arată că 33% dintre întreprinzători lucrează aproximativ 40 de ore pe săptămână, echivalentul unui program complet de lucru, în timp ce 22% depășesc acest prag, dedicând între 41 și 59 de ore activităților de business.

Un procentaj semnificativ, de 24%, lucrează peste 60 de ore săptămânal, evidențiind o categorie de antreprenori extrem de dedicați și implicați în gestionarea zilnică a activităților fermei. Acești antreprenori sunt adesea proprietari-manageri care administrează direct operațiunile, asumându-și multiple roluri - de la management strategic și decizii economice, până la activități operaționale și supravegherea lucrărilor agricole, conform cercetării.

'În concluzie, timpul mediu de implicare al antreprenorilor din agricultură depășește 55 de ore pe săptămână, ceea ce confirmă caracterul intens și solicitant al activității agricole și atestă nivelul înalt de angajament al acestora față de propriile afaceri. Implicarea extinsă reprezintă, totodată, un indicator al dependenței directe între succesul afacerii și implicarea personală a antreprenorului, un element definitoriu pentru structura actuală a sectorului agricol din România', mai arată 'Carta Albă a Agriculturii'. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)

Sursa foto: Consiliul National al IMM-urilor din Romania/facebook