România are toate ingredientele ca, din luna februarie a anului viitor, să facă un plan de țară, care să aibă o componentă sectorială, economică, digitală și o altă componentă formată dintr-o listă de mari provocări, cum ar fi demografia, capitalul uman, tehnologia, iar transformarea digitală a societății să fie tema centrală a acestui plan, a declarat, marți, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.

Acesta a participat la Summitul pentru Guvernanță Digitală 2025 în cadrul panelului 'Dezvoltare, inovare și încredere instituțională: Construcția unei economii digitale pentru România', alături de colegii săi din Guvern, miniștrii Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Radu Miruță, și Finanțelor, Alexandru Nazare.

'Avem toate ingredientele ca împreună, din februarie, să facem un plan de țară, care are o componentă sectorială, economică, de sector digital și o altă componentă dintr-o listă de mari provocări, gen demografie, capital uman, tehnologie, în care partea de transformare digitală a societății să fie tema centrală a acestui plan de țară', a spus Pîslaru.

Potrivit acestuia, România trebuie să nu separe banii naționali de cei europeni, să nu mai aștepte deciziile de la Bruxelles, să-și elaboreze propria strategie economică și să facă planuri multianuale.

'Putem folosi ancora de șapte ani de programare bugetară europeană ca să avem în sfârșit un plan de țară. Eu lucrez să câștigăm suficientă credibilitate prin implementarea bună a banilor pentru a propune societății ca din ianuarie-februarie să lucrăm la programarea 2028-2034, într-un mod complet schimbat. În primul rând, nu mai punem banii separat, național de europeni. Nu mai avem niciun motiv să creăm programe naționale care să le concureze pe cele europene și să fărămițăm lucrurile. În al doilea rând, n-avem nevoie să așteptăm deciziile din Europa cu privire la negociere, pentru că avem noi planul pe care va trebui să-l facem. Și, trei! Vorbim de programare multianuală pentru că avem un orizont de șapte ani. În loc să visăm sau să închidem ochii, vreau să-i ținem larg deschiși și să ne apucăm de treabă', a menționat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Summitul pentru Guvernanță Digitală 2025 a reunit, marți, în premieră, la Palatul Cotroceni, lideri internaționali care au contribuit la transformarea digitală a administrațiilor publice din alte state, dar și decidenți români care pot continua această schimbare în România.

La evenimentul desfășurat sub Înaltul Patronaj al Președintelui României au participat șeful statului Nicușor Dan, viceprim-ministrul Oana Gheorghiu, șeful Cancelariei prim-ministrului, Mihai Jurcă.

Printre invitații internaționali s-au numărat: Toomas Hendrik Ilves, fost președinte al Estoniei și arhitect al unuia dintre cele mai performante modele de stat digital din lume, și Janusz Cieszynski, fost ministru al Digitalizării în Polonia, care a coordonat tranziția către servicii publice electronice moderne, centrate pe nevoile cetățenilor.

Potrivit organizatorilor, Summitul de la Cotroceni nu a fost doar o conferință, ci un apel la responsabilitate colectivă între stat, mediul privat, mediul academic și societatea civilă pentru că digitalizarea administrației nu înseamnă doar tehnologie, ci capacitatea statului de a răspunde eficient nevoilor cetățenilor.

În cadrul evenimentului, s-a lansat Studiul Edge Institute x AtlasIntel, care arată ce cred românii despre digitalizarea statului: unde există încredere, care sunt prioritățile românilor și ce așteaptă ei de la administrația digitală a viitorului. AGERPRES/(A - redactor: Cristian Anghelache, editor: Andreea Marinescu, editor online: Simona Aruştei)