România dispune de resurse agricole considerabile, fiind a cincea suprafață agricolă din UE și unul dintre cei mai mari producători de cereale, dar se confruntă cu pierderi mari de valoare pe lanțul intern, conform unei analize realizate de Deloitte România la solicitarea Confederației Patronale Concordia.

Studiul analizează valoarea adăugată și contribuția a trei sectoare strategice la economia națională: producția agricolă primară, procesarea alimentară și distribuția și comercializarea agroalimentară.

'Gradul scăzut de integrare în lanțurile valorice și capacitatea limitată de procesare duc la pierderi semnificative de valoare adăugată. Blocajele sunt diferite pe cele trei verigi, dar se cumulează în același rezultat: o economie agricolă performantă în volum, dar slab valorificată în valoare adăugată', se arată în analiză.

Astfel, în sectorul producției agricole primare, studiul arată că producția primară este puternic afectată de: fragmentarea excesivă a terenurilor (peste 90% dintre exploatații au sub 5 hectare), vârsta ridicată a fermierilor - peste 44% au peste 65 de ani, cel mai ridicat nivel din UE, infrastructură deficitară: irigații insuficiente, depozitare limitată, dotări tehnice învechite, pierderi mari în horticultură și lapte, unde o parte importantă a producției nu ajunge în procesare. Acești factori limitează posibilitatea României de a valorifica propriile resurse și contribuie la importuri ridicate la carne, lactate, legume și fructe.

Principalele direcții de acțiune recomandate de autorii studiului vizează: investiții rapide în centre de colectare și depozitare pentru horticultură și lapte, accelerarea cadastrului și stimularea contractelor pe termen lung, programe dedicate tinerilor fermieri și formelor asociative și extinderea irigațiilor și a infrastructurii locale (drumuri agricole, depozitare frigorifică).

În ceea ce privește sectorul de procesare alimentară, analiza arată că este veriga cu cel mai mare potențial, dar și cea mai subutilizată.

'Procesarea rămâne segmentul unde România pierde cea mai mare parte a valorii adăugate. Conform studiului: productivitatea este de trei ori mai mică decât media UE, unele unități de procesare funcționează la doar 10-20% din capacitate, în special în sectorul cărnii, modernizarea tehnologică este insuficientă, există dificultăți de acces la finanțare, în special pentru IMM-uri, iar lanțurile valorice sunt incomplete', potrivit sursei citate.

Direcțiile de acțiune recomandate în acest sector fac referire la un program strategic de modernizare tehnologică și eficiență energetic, facilitarea finanțării pentru investiții și capital circulant, stimularea valorificării subproduselor, integrare verticală între fermieri-procesatori-retaileri și dezvoltarea unor politici comerciale proactive pentru export.

Referitor la distribuție și comercializare, analiza confirmă că performanța distribuției depinde de echilibrarea relațiilor pe întreg lanțul. În prezent, infrastructura de colectare, sortare, depozitare este insuficientă, mai ales în zonele rurale, multe produse locale nu pot ajunge în retail din cauza lipsei de standardizare, ambalare adecvată și volume impredictibile, lanțurile scurte sunt slab dezvoltate, iar formele asociative ale producătorilor nu sunt încă funcționale, piața are nevoie de un cadru coerent de certificare dar și de branduri naționale vizibile.

Potrivit analizei, direcțiile de acțiune recomandate sunt orientate către dezvoltarea centrelor regionale de colectare și a piețelor angro moderne, sprijin pentru profesionalizarea producătorilor în marketing, ambalare, etichetare, transparență în standardele de calitate și mecanisme corecte de evaluare la recepție, inițiative comune de promovare a produselor românești, consolidarea colaborării între producători, procesatori și retaileri.

Studiul și direcțiile sale de acțiune pentru perioada următoare își propun să ofere o bază analitică solidă pentru reforme de politică publică: reducerea deficitului comercial, creșterea valorii adăugate, modernizarea lanțurilor agroalimentare și să contribuie la un dialog structurat cu Guvernul României, Parlament și actorii din lanțul agroalimentar asupra unor politici pe termen scurt și mediu.

Analiza a fost realizată de Deloitte România la solicitarea Confederației Patronale Concordia, în cadrul proiectului 'Consolidarea capacității Concordia pentru dialog social' (cod SMIS 302141), finanțat prin Programul Educație și Ocupare 2021-2027.

Confederația Patronală Concordia reprezintă 20 dintre cele mai importante sectoare ale economiei românești și este un partener de dialog social, reprezentativ la nivel național. Cu o contribuție de 30% din în PIB și peste 450.000 de angajați în 3900 de firme mari și mici, cu capital românesc și străin, Confederația Patronală Concordia este singura organizație din România membră BusinessEurope, Organizația Internațională a Angajatorilor (IOE) și Business at OECD (BIAC). AGERPRES/(AS - editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)