Dumitru (MADR): Avem o agricultură cu două viteze, dacă nu chiar cu trei; va trebui să facem politici fiscale sustenabile
România va avea la sfârșitul anului un deficit de balanță comercială de 3,47 miliarde de euro pe produsele agroalimentare, deși anual primește aproximativ 700.000 de cereri unice de plată pe suprafață, pentru a acorda plăți directe în cuantum de aproximativ 2,1 miliarde de euro, ceea ce indică deficiențe structurale ale domeniului agricol, a afirmat luni secretarul de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Emil Dumitru.
'Trebuie să mă refer la câteva date statistice care ne arată niște deficiențe structurale ale agriculturii României. Practic, România anual primește aproximativ 700.000 de cereri unice de plată pe suprafață, pentru a plăti plăți directe în cuantum de aproximativ 2,1 miliarde de euro. Și cu toate acestea, la sfârșitul anului, când ne vom uita în balanța comercială a României, constatăm că avem deficit de balanță comercială de 3,47 miliarde de euro pe produsele agroalimentare. Uitându-mă în profunzimea pozei respective, constat că doar 86.000 de companii sunt înregistrate fiscal, restul sunt persoane fizice. Practic, avem o agricultură cu două viteze, dacă nu chiar cu trei, și va trebui să ne concentrăm să facem niște politici fiscale sustenabile pentru a le da șansa fermierilor, pe de-o parte, să aibă vocație pentru a accesa Pilonul 2 din FEADER pe proiecte de investiții și da, de ce nu, de a fi o competiție loială în piața agroalimentară românească', a spus Dumitru, la evenimentul de lansare a noii ediții a 'Cartei Albe a agriculturii din România'.
În opinia oficialului MADR, acest handicap poate fi transformat într-o oportunitate, dacă din Planul Național Strategic, pe viitor, 'vom alege un meniu de măsuri nu foarte mari, dar care să ne dea o șansă să fim un jucător regional important în ceea ce înseamnă produsele alimentare', în condițiile în care România este al cincilea stat agricol din Uniunea Europeană ca suprafața totală agricolă.
'Practic, am făcut o analiză și când eram data trecută secretar de stat la Ministerul Agriculturii pe o măsură, ca să vă dau câteva exemple, pe fosta măsură 4.1 Investiții în achiziția de utilaje agricole. Am avut un buget de 1,31 miliarde de euro, cu care am finanțat 1.069 de beneficiari, cu o valoare medie a proiectului de 550.000 de euro și cu intensitate de sprijin de 81%. Ce vreau să arăt cu cifrele respective este că am dat bani foarte mulți la foarte puțini, iar nevoia de finanțare în agricultură este extrem de mare. Ca să fim competitivi, e nevoie să îi asociem pe fermieri. Nu putem să îi asociem cu forța, ci doar cu măsuri stimulative. Și atunci ar trebui să ne gândim foarte serios dacă nu cumva din Pilonul 1 de plăți directe să putem să transferăm în Pilonul 2 de dezvoltare rurală anumite măsuri dedicate asocierii fermierilor pentru a le crește competitivitatea', a adăugat el.
Secretarul de stat a atras atenția că, pe Pilonul 1, România plătește 474 de milioane de euro unui număr de 38.003 de fermieri persoane fizice, care nu sunt înregistrați fiscal.
'La Pilonul 1, pentru că întâmplător coordonez activitatea Agenției de Plăți, am constatat că, spre exemplu, România plătește 474 de milioane de euro unor agricultori persoane fizice, peste 5.000 de euro, la un număr de 38.003 fermieri. Practic, jumătate de miliard de euro o dăm ca plăți directe unor fermieri care în mod normal ar fi trebuit să se ducă într-o formă de organizare fiscală și să producă pentru piață într-un sistem organizat, lucru care îl putem pe viitor îndrepta, pentru că e doar o chestiune de voință politică (...) Eu cred că fermierul activ, definiția din Regulamentul 2115 este destul de clară: până la 5.000 de euro cu documente justificative pe persoană fizică, de acolo încolo trebuie să discutăm de un fermier activ care să fie înregistrat fiscal, pentru că altfel nu vom face altceva decât să ținem acești fermieri într-o zonă de subdezvoltare, fără vocație la credit, fără vocații pe Pilonul 2 de investiții și așa mai departe. Sigur, avem strategii, am scris Planul Național Strategic și analiza SWOT și analiza nevoilor. Este o imagine foarte fidelă la ce se întâmplă în agricultura României. Repet și vă încurajez pe toți să dați exemplele pozitive din agricultura României și din industria alimentară, dar să știți că cu o floare nu se face primăvară, motiv pentru care eu cred că niște reforme de fond trebuie să le facem cât mai repede cu putință', a susținut acesta.
În acest context, Dumitru a atenționat că vor trebui făcute reforme și asumate 'chestiuni care nu sunt neapărat foarte plăcute'.
'Întorcându-mă la deficiențele structurale ale agriculturii din România, va trebui să luăm niște decizii prin care nu neapărat o să fim simpatici, dar în general dacă vrem să facem reforme trebuie să ne asumăm și chestiuni care nu sunt neapărat foarte plăcute, pentru că întotdeauna atunci când a existat o apetență a politicului de a face măsuri populiste s-a demonstrat în practică că nu și-au atins obiectivul pe care și l-au propus acele politici. Deci, va trebui să stabilim foarte clar de unde până unde acordăm plăți directe persoanelor fizice - și eu o spun foarte deschis că până la 5.000 de euro, da, se poate, dar peste 5.000 euro...România nu își poate permite să plătească în fiecare an 474 milioane de euro unor persoane fizice care generează concurență neloială și în plus de asta impredictibilitate în tot ce înseamnă lanțul agroalimentar', a arătat acesta.
Reprezentantul MADR este de părere că și fermierii ar trebui să participe la deciziile APIA, pe modelul Franței, pentru a crește calitatea actului administrativ.
'Nu în ultimul rând, eu mă gândesc la Agenția de Plăți - să cooptăm în rolul decizional al Agenției fermierii, pentru că așa s-a întâmplat în Franța acum câțiva ani, când Agrimer a cooptat formele asociative în rolul decizional și a crescut calitatea actului administrativ. Și eu nu mă refer la absorbție. Tot timpul vorbim de absorbție. Eu vreau să vorbim despre modul în care investim sumele de bani pe care România le-a avut la dispoziție, pentru că de aceea în continuare avem probleme structurale în agricultura României. Nu trebuie să facem doar niște acte de conformare pe ceea ce înseamnă accesarea de fonduri europene, ci trebuie să ne urmărim foarte clar niște obiective pe care le avem ca stat, ca un jucător regional important, cu care ar fi trebuit să fim un vehicul în zona asta a Europei de Sud-Est, un trendsetter pe care, probabil, și Europa cumva vede potențialul nostru și ar trebui să valorificăm acest potențial. De asta, cumva, eu spun că dincolo de lucrurile bune pe care Carta Albă le-a scos în evidență mai avem foarte mulți pași pe care trebuie să-i parcurgem', a explicat Emil Dumitru.
IMM România a lansat, luni, 'Carta Albă a Agriculturii ', ediția a 2-a, scopul lucrării fiind evaluarea stării actuale a agriculturii și identificarea principalelor provocări și oportunități pentru următorii ani. AGERPRES/(A - redactor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Antal (Senat): Devenim cel mai mare producător de gaz la nivel european;trebuie să găsim calea de a genera valoare adăugată
România are șansa unică de a deveni, prin Neptun Deep, un actor indispensabil în regiune, însemnând și furnizor de securitate energetică pentru aceasta, dar trebuie să identifice calea prin care să genereze o valoare adăugată pentru acest gaz natural ce va fi extras din Marea Neagră, a declarat, miercuri, președintele Comisiei pentru energie, infrastr
OIV prognozează o redresare semnificativă a producției de vin a României în 2026
Producția mondială de vin a rămas aproape de minimumul istoric în 2026, însă unele țări din Europa au înregistrat o revenire semnificativă pe acest segment, în special Spania, Portugalia și România, a anunțat miercuri Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV). Potrivit estimărilor preliminare ale Organiza
Cele mai multe drepturi la alocația pentru copii acordate în România au fost înregistrate în relația cu Germania, în 2025
Cele mai multe drepturi la alocația de stat pentru copii acordate în România au fost înregistrate în relația cu Germania, Marea Britanie și Spania, în anul 2025, iar o analiză comparativă a perioadei 2020-2025 evidențiază o reconfigurare a clasamentului statelor în funcție de numărul de deschideri de drepturi la alocația pentru copii &icir
Cristina Chiriac: Următorul pas este să transformăm recunoașterea antreprenoriatului feminin în oportunitate economică
România recunoaște prin lege contribuția femeilor antreprenor la dezvoltarea economiei, însă următorul pas trebuie să fie transformarea acestei recunoașteri în oportunități economice, prin facilitarea accesului la finanțare și încurajarea investițiilor, susține președintele fondator al Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), Cri
DNSC: Tentative de fraudă în care este folosită identitatea operatorilor de telefonie mobilă și a instituției
Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) avertizează asupra unui nou scenariu de fraudă desfășurat prin apeluri telefonice succesive, în cadrul căruia atacatorii se prezintă inițial drept reprezentanți ai unor operatori de telefonie mobilă, iar ulterior pretind că sunt angajați ai DNSC. 'Victima este contactată de o per
Nazare: Necesarul de finanțare al României ar urma să scadă cu 31 de miliarde de lei în 2027, la 248 de miliarde de lei
Necesarul brut de finanțare al României este estimat să scadă cu aproximativ 31 de miliarde de lei în 2027, la 248 de miliarde de lei, de la 279 de miliarde de lei în acest an, ca urmare a reducerii deficitului bugetar și a diminuării sumelor aferente împrumuturilor ajunse la scadență, a anunțat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, miercuri
ARF a recepționat ultimele două trenuri Coradia Stream din lotul celor 13 atribuite InterRegional Călători
O echipă de proiect a Autorității pentru Reformă Feroviară (ARF) și reprezentanți ai EGIS și ALSTOM au efectuat recepția pentru punerea în serviciul comercial cu călători a ramelor electrice RE-IR de tip Coradia Stream - TS25 și TS26, la Depoul Alstom, situat în incinta Atelierelor CFR Grivița, informează, miercuri, Autoritatea. Tr
AMEPIP: Comisia Europeană verifică documentele pentru un eșantion de întreprinderi publice, în vederea evaluării Țintei 442 din PNRR
Comisia Europeană verifică documentele pentru un eșantion de întreprinderi publice, în cadrul evaluării îndeplinirii Țintei 442 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care vizează reducerea mandatelor interimare și creșterea ponderii administratorilor cu mandate permanente, potrivit precizărilor transmise miercuri de Agenția pentru M
PADROM: 35 de dosare de daună deschise în urma cutremurului de miercuri; proprietarii sunt îndemnați să notifice pagubele
Un număr de 35 de dosare de daună au fost deschise în prima parte a zilei de miercuri, în urma cutremurului produs în cursul dimineții, iar proprietarii de locuințe asigurate care au suferit pagube sunt îndemnați să le notifice cât mai curând, a anunțat Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PADROM).
MEDAT: 24 de coexpozanți promovează România la târgul de turism IBTM World Barcelona
România participă, în perioada 17-19 noiembrie, la IBTM World Barcelona, ultimul târg de profil din străinătate inclus în calendarul de promovare pentru acest an, anunță Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT), într-un comunicat. Standul național reunește 24 de coexpozanți, ca
Niculescu-Mizil (ICI București): Tehnologia blockchain permite tokenizarea știrilor și gestionarea drepturilor de autor
Tehnologia blockchain oferă noi posibilități de valorificare a conținutului digital, inclusiv prin tokenizarea știrilor și gestionarea drepturilor de autor, a declarat miercuri Paul Niculescu-Mizil Gheorghe, șeful Departamentului de Transfer Tehnologic al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI București), la conferința 'Cyber Secu
PEFA: Campania 'She For Romania - Educație, Leadership, Vocație' continuă în liceele civile
Campania 'She For Romania - Educație, Leadership, Vocație', inițiată de Ministerul Apărării Naționale (MApN), în parteneriat cu Patronatul European al Femeilor de Afaceri (PEFA) și cu CEC Bank, își extinde activitățile în liceele civile din București, aducând în prim-plan educația pentru viață, dezvoltarea personală, leadershipul
ANOFM: 31.312 de locuri de muncă disponibile la nivel național și 184 în Spațiul Economic European
Un număr de 31.312 de locuri de muncă sunt disponibile la nivel național, în timp ce angajatorii din Spațiul Economic European (SEE) oferă, prin intermediul rețelei EURES România, 184 de posturi vacante, potrivit datelor centralizate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Cele mai multe locuri de muncă sunt disponibil
Calea Victoriei înregistrează cea mai mare creștere a chiriilor din Europa (raport)
Chiriile pe Calea Victoriei, principala arteră de retail din București, au înregistrat în ultimul an un avans de 29%, reprezentând cea mai mare creștere din Europa și a doua cea mai rapidă evoluție dintre cele 50 de piețe incluse în clasamentul global din cadrul ediției 2026 a raportului ''Main Streets Across the World'', reali
Badea (BNR): Un atac cibernetic poate amplifica retragerile de depozite și genera deficite importante de lichiditate în sectorul bancar
Un atac cibernetic poate amplifica semnificativ retragerile de depozite și poate genera deficite importante de lichiditate în sectorul bancar, dacă băncile și autoritățile nu iau măsuri suplimentare, a declarat miercuri prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Leonardo Badea. ''Într-un context în care








