Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) intenționează să dezangajeze doar sumele ce țin de beneficiarii care nu au îndeplinit condițiile necesare pentru obținerea banilor europeni ori de imposibilitatea finalizării unor proiecte care nu țin neapărat de noi, a declarat, luni, directorul general al instituției, Adrian Chesnoiu, la evenimentul de lansare a celei de-a doua ediții a lucrării 'Carta Albă a agriculturii din România'.

El a precizat că, în momentul în care a revenit la conducerea AFIR, riscul de dezangajare era de aproape 1,2 miliarde de euro, însă ecartul s-a redus.

'Avem niște situații extrem de complicate și de strânse ca termen. Noi suntem pe finalizarea programului 2014-2020 și dacă în decembrie, când am revenit la conducerea agenției, aveam un risc de dezangajare de aproape 1,2 miliarde de euro, acum ecartul acesta s-a redus. Evident încercăm să dezangajăm doar sumele care țin de beneficiari sau imposibilitatea finalizării unor proiecte care nu țin neapărat de noi. La nivel instituțional am luat toate deciziile necesare pentru accelerarea implementării și chiar cred că fermierii români merită fiecare bănuț, iar România are nevoie de acești bani', a spus Chesnoiu.

Șeful AFIR a subliniat că agricultura este domeniul în care absorbția fondurilor europene este la cel mai înalt nivel procentual.

'Noi suntem sectorul de activitate - agricultura - n-aș vrea să supăr pe nimeni, unde absorbția este la cel mai înalt nivel procentual și asta pentru că suntem permanent în dialog cu beneficiarii noștri. Ei au învățat exact cum să implementeze proiectele, Desigur, nu există pădure fără uscăciuni și de o parte și de cealaltă, dar încercăm să le eliminăm și să limităm cât mai mult efectele acestea negative, cu speranța că Politica Agricolă post-2027 va ține cont de nevoile fermierilor, de nevoile fiecărui stat membru, de specificitatea fiecărui stat membru. Să nu uităm totuși că există un decalaj, pe de o parte istoric, între noi și țările din Vest, pentru că, hai să fim serioși, noi avem o agricultură modernă de 35 de ani încoace, din care poate 10 ani - în '90-2000 ne-a cam lipsit, pentru că am schimbat modelul de a face agricultură, l-am adaptat la condițiile de piață și sunt diferențe mari între noi și cei din Vest, care necesită, pe de-o parte, investiții, de cealaltă parte, timpul necesar să recuperăm ceea ce nu avem', a transmis Adrian Chesnoiu.

IMM România a lansat, luni, 'Carta Albă a Agriculturii ', ediția a 2-a, scopul lucrării fiind evaluarea stării actuale a agriculturii și identificarea principalelor provocări și oportunități pentru următorii ani. AGERPRES/(A - redactor: Oana Tilică, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)