Subiectul risipei alimentare este o prioritate pentru Ministerul Mediului, parte din campania de comunicare pe care o vom lansa în 2026, am reușit să implementăm obligațiile, iar peste un an și jumătate ar putea fi adoptate și sancțiunile, a declarat, luni, ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, la un eveniment de specialitate.

'Subiectul risipei alimentare este pentru noi o prioritate. Este parte din campania de comunicare pe care o vom lansa anul viitor, probabil că ați văzut deja, că este pusă în transparență. Este un subiect de mare interes. Am inițiat în Parlament legea care aduce mai multe obligații în cadrul acestui sistem. Pașii următori vor fi legați de parteneriate și infrastructură care să lucreze din ce în ce mai strâns pe tema acesta', a explicat Diana Buzoianu.

Potrivit acesteia, se constată 'pași din ce în ce mai alerți de implementare a legislației împotriva risipei alimentare după ce s-au adoptat și obligațiile'.

Aceasta spune că, în prezent, sunt mulți operatori economici 'care încă nu au parteneriate pentru a salva mâncarea înainte să ajungă la groapă'.

Drept urmare, campania amplă de comunicare pe care o va derula ministerul va măsura, printre altele, la finalul anului viitor, câte parteneriate au fost încheiate cu privire la campania de reducere a risipei.

'Legea are deja obligații, nu are sancțiuni, pentru că dorința noastră a fost să facem trecerea treptat la aplicarea legislației', a explicat ministra Mediului.

Ea consideră că peste un an și jumătate se poate trece și la aplicarea de sancțiuni, conform legislației.

'Peste un an și jumătate putem discuta inclusiv de implementarea unor sancțiuni. Este un termen rezonabil. Nu cred că va mai putea nimeni să susțină să nu fie adoptate sancțiuni pentru risipa alimentară', a afirmat Buzoianu.

Aceasta a recunoscut că, în urma sesizărilor agenților economici, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor va încerca să reducă birocrația privind implementarea legislației de reducere a risipei alimentare.

'Știu că există o parte de birocrație, ne-au spus operatorii economici, în momentul în care vor să implementeze proiectele de reducere a risipei alimentare, la care trebuie să mai lucrăm', a menționat ministra Mediului.

Și instituțiile publice ar putea fi vizate de legislația de profil.

'În paralel vorbim și despre posibilitatea de a vedea cum să implementăm aceste măsuri și la nivel de instituții, pentru că și în instituțiile publice este destul de multă risipă alimentară', a mai spus Buzoianu.

Legislația de profil în România a debutat cu Legea nr. 217 privind diminuarea risipei alimentare, adoptată în anul 2016, și a continuat cu HG 51/2019 privind Normele metodologice de aplicare a acestei legi.

Ulterior, a fost îmbunătățită prin Legea nr. 49/2024 pentru modificarea și completarea Legii nr. 217/ 2016 și HG 955/2024 privind modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 51/2019 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 217/2016.

Începând cu 2024, legislația adoptată obligă toți operatorii din sectorul alimentar să ia măsuri pentru diminuarea risipei alimentare, inclusiv: conștientizarea angajaților și a consumatorilor, vânzarea produselor aproape de expirare la preț redus, redistribuirea prin donații, utilizarea sistemelor inteligente de gestiune a stocurilor și producției, precum și adaptarea proceselor tehnologice pentru a reduce pierderile.

În paralel, instituțiile implicate - în special Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) și ANSVSA - trebuie să desfășoare campanii de informare și educare a consumatorilor și operatorilor, pentru a sublinia importanța reducerii risipei alimentare.

Combaterea risipei alimentare este o prioritate la nivel european și național. Uniunea Europeană aruncă până la 10% din alimentele produse, iar România risipește anual peste 150 kg de alimente per persoană, în timp ce 16,3% dintre români nu își permit o masă decentă la fiecare două zile.

UE și-a asumat reducerea risipei alimentare la jumătate până în 2030, pe tot lanțul, de la ferme până la consumatori. Aceasta nu mai este doar o obligație europeană, ci și o responsabilitate a fiecărui stat pentru a proteja sănătatea publică, siguranța alimentară și a resurselor.

România și-a asumat reducerea risipei alimentare cu 50% până în 2030, prin Agenda ONU 2030 și Acordul de la Paris, iar MADR este instituția responsabilă cu aplicarea legislației naționale, consolidată prin Legea 49/2024. Operatorii agroalimentari sunt obligați să aplice măsuri de prevenire, donare și valorificare a alimentelor, iar cei care donează beneficiază de facilități fiscale, urmând ca din 2026 să raporteze anual cantitățile donate sau pierdute.

În paralel, România va adopta o Strategie Națională pentru prevenirea și reducerea risipei alimentare, iar accentul se mută acum pe implementarea concretă a legislației și pe conștientizarea operatorilor și consumatorilor.

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor din România, în parteneriat cu Ambasada Suediei la București, a organizat, luni, la sediul ministerului, evenimentul 'România - Suedia: Parteneriat pentru un viitor sustenabil în combaterea risipei alimentare'.

Conferința a reunit autorități, experți, companii și organizații din România și Suedia pentru un dialog aplicat despre soluții concrete privind prevenirea risipei alimentare, colectarea datelor, redistribuire, inovație și circularitate în lanțul alimentar.

Dezbaterea a fost moderată de secretarul de stat din Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Raul Pop, și a abordat teme precum colectarea datelor 'de la fermă la furculiță', politici publice, prevenire în retail, redistribuire și soluții circulare pentru surplusul alimentar.

Transmis live pe pagina de Facebook a Ministerului Mediului, evenimentul va fi inclus în sezonul 'Voices for Circular Change', realizat de Sustainable Living Podcast. AGERPRES/(A - redactor: Cristian Anghelache, editor: Andreea Marinescu, editor online: Irina Giurgiu)