Buzoianu: Subiectul risipei alimentare este o prioritate; vom face o campanie amplă de comunicare în 2026
Subiectul risipei alimentare este o prioritate pentru Ministerul Mediului, parte din campania de comunicare pe care o vom lansa în 2026, am reușit să implementăm obligațiile, iar peste un an și jumătate ar putea fi adoptate și sancțiunile, a declarat, luni, ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, la un eveniment de specialitate.
'Subiectul risipei alimentare este pentru noi o prioritate. Este parte din campania de comunicare pe care o vom lansa anul viitor, probabil că ați văzut deja, că este pusă în transparență. Este un subiect de mare interes. Am inițiat în Parlament legea care aduce mai multe obligații în cadrul acestui sistem. Pașii următori vor fi legați de parteneriate și infrastructură care să lucreze din ce în ce mai strâns pe tema acesta', a explicat Diana Buzoianu.
Potrivit acesteia, se constată 'pași din ce în ce mai alerți de implementare a legislației împotriva risipei alimentare după ce s-au adoptat și obligațiile'.
Aceasta spune că, în prezent, sunt mulți operatori economici 'care încă nu au parteneriate pentru a salva mâncarea înainte să ajungă la groapă'.
Drept urmare, campania amplă de comunicare pe care o va derula ministerul va măsura, printre altele, la finalul anului viitor, câte parteneriate au fost încheiate cu privire la campania de reducere a risipei.
'Legea are deja obligații, nu are sancțiuni, pentru că dorința noastră a fost să facem trecerea treptat la aplicarea legislației', a explicat ministra Mediului.
Ea consideră că peste un an și jumătate se poate trece și la aplicarea de sancțiuni, conform legislației.
'Peste un an și jumătate putem discuta inclusiv de implementarea unor sancțiuni. Este un termen rezonabil. Nu cred că va mai putea nimeni să susțină să nu fie adoptate sancțiuni pentru risipa alimentară', a afirmat Buzoianu.
Aceasta a recunoscut că, în urma sesizărilor agenților economici, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor va încerca să reducă birocrația privind implementarea legislației de reducere a risipei alimentare.
'Știu că există o parte de birocrație, ne-au spus operatorii economici, în momentul în care vor să implementeze proiectele de reducere a risipei alimentare, la care trebuie să mai lucrăm', a menționat ministra Mediului.
Și instituțiile publice ar putea fi vizate de legislația de profil.
'În paralel vorbim și despre posibilitatea de a vedea cum să implementăm aceste măsuri și la nivel de instituții, pentru că și în instituțiile publice este destul de multă risipă alimentară', a mai spus Buzoianu.
Legislația de profil în România a debutat cu Legea nr. 217 privind diminuarea risipei alimentare, adoptată în anul 2016, și a continuat cu HG 51/2019 privind Normele metodologice de aplicare a acestei legi.
Ulterior, a fost îmbunătățită prin Legea nr. 49/2024 pentru modificarea și completarea Legii nr. 217/ 2016 și HG 955/2024 privind modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 51/2019 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 217/2016.
Începând cu 2024, legislația adoptată obligă toți operatorii din sectorul alimentar să ia măsuri pentru diminuarea risipei alimentare, inclusiv: conștientizarea angajaților și a consumatorilor, vânzarea produselor aproape de expirare la preț redus, redistribuirea prin donații, utilizarea sistemelor inteligente de gestiune a stocurilor și producției, precum și adaptarea proceselor tehnologice pentru a reduce pierderile.
În paralel, instituțiile implicate - în special Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) și ANSVSA - trebuie să desfășoare campanii de informare și educare a consumatorilor și operatorilor, pentru a sublinia importanța reducerii risipei alimentare.
Combaterea risipei alimentare este o prioritate la nivel european și național. Uniunea Europeană aruncă până la 10% din alimentele produse, iar România risipește anual peste 150 kg de alimente per persoană, în timp ce 16,3% dintre români nu își permit o masă decentă la fiecare două zile.
UE și-a asumat reducerea risipei alimentare la jumătate până în 2030, pe tot lanțul, de la ferme până la consumatori. Aceasta nu mai este doar o obligație europeană, ci și o responsabilitate a fiecărui stat pentru a proteja sănătatea publică, siguranța alimentară și a resurselor.
România și-a asumat reducerea risipei alimentare cu 50% până în 2030, prin Agenda ONU 2030 și Acordul de la Paris, iar MADR este instituția responsabilă cu aplicarea legislației naționale, consolidată prin Legea 49/2024. Operatorii agroalimentari sunt obligați să aplice măsuri de prevenire, donare și valorificare a alimentelor, iar cei care donează beneficiază de facilități fiscale, urmând ca din 2026 să raporteze anual cantitățile donate sau pierdute.
În paralel, România va adopta o Strategie Națională pentru prevenirea și reducerea risipei alimentare, iar accentul se mută acum pe implementarea concretă a legislației și pe conștientizarea operatorilor și consumatorilor.
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor din România, în parteneriat cu Ambasada Suediei la București, a organizat, luni, la sediul ministerului, evenimentul 'România - Suedia: Parteneriat pentru un viitor sustenabil în combaterea risipei alimentare'.
Conferința a reunit autorități, experți, companii și organizații din România și Suedia pentru un dialog aplicat despre soluții concrete privind prevenirea risipei alimentare, colectarea datelor, redistribuire, inovație și circularitate în lanțul alimentar.
Dezbaterea a fost moderată de secretarul de stat din Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Raul Pop, și a abordat teme precum colectarea datelor 'de la fermă la furculiță', politici publice, prevenire în retail, redistribuire și soluții circulare pentru surplusul alimentar.
Transmis live pe pagina de Facebook a Ministerului Mediului, evenimentul va fi inclus în sezonul 'Voices for Circular Change', realizat de Sustainable Living Podcast. AGERPRES/(A - redactor: Cristian Anghelache, editor: Andreea Marinescu, editor online: Irina Giurgiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Chisăliță (AEI): Dacă America închide robinetul motorinei, România va plăti mai mult la pompă
O eventuală interdicție a exporturilor americane de motorină ar însemna, pentru România, o creștere a prețului de aproximativ 0,51-1,20 lei/litru, potrivit calculelor realizate de Asociația Energia Inteligentă, care precizează, însă, că sunt ipoteze și rezultate de scenariu, nu o prognoză oficială și nici o scumpire deja produsă.
Program de guvernare/Un singur centru de decizie pentru transformarea digitală; digitalizarea, declarată prioritate națională apolitică
Programul de Guvernare depus sâmbătă la Parlament de premierul desemnat, Siegfried Mureșan, propune un singur centru de decizie pentru transformarea digitală a statului, prin reorganizarea Autorității pentru Digitalizarea României (ADR) și a altor instituții cu responsabilități specifice, în subordinea șefului Guvernului, excepțiile fiind apărarea ș
Program de guvernare/Accent pe eficientizarea diplomației economice pentru stimularea exporturilor și atragerea capitalului străin
Eficientizarea diplomației economice și a Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior (ARICE) pentru stimularea exporturilor și atragerea capitalului străin reprezintă una dintre măsurile propuse în Programul de Guvernare al premierului desemnat, Siegfried Mureșan. Propunerea concretă se referă la corelarea activității ARI
Program de guvernare/Privatizarea competitivă a TAROM și listarea la bursă a unor pachete din Aeroportul Otopeni și Portul Constanța
Statul a folosit ultimul ajutor de restructurare permis de dreptul european pentru următorii 10 ani în cazul TAROM, potrivit Programului de Guvernare depus sâmbătă, la Parlament, de premierul desemnat Siegfried Mureșan, care propune privatizarea competitivă a operatorului aerian național. 'TAROM: statul a folosit ultimul ajutor
Program de guvernare/Ponderea industriei de apărare în PIB ar putea crește de la 0,28% la minimum 1% până în 2030
Creșterea ponderii în PIB a industriei de apărare de la circa 0,28% la minimum 1% până în anul 2030 reprezintă un obiectiv pentru eficientizarea și reformarea ROMARM și a industriei de apărare, se menționează în Programul de Guvernare pe care premierul desemnat, Siegfried Mureșan, l-a depus sâmbătă la Parlament. G
Program de guvernare/ România ar putea avea un ghișeu unic pentru emiterea avizelor și autorizațiilor necesare investițiilor
Implementarea unui ghișeu unic și impunerea de termene maxime pentru emiterea avizelor și autorizațiilor necesare investițiilor reprezintă principala măsură propusă pentru debirocratizarea investițiilor, în Programul de guvernare pe care premierul desemnat, Siegfried Mureșan, l-a depus sâmbătă la Parlament. Cu privire la ajutoarele
Program de guvernare/Guvernul va analiza comasarea APIA și AFIR
Guvernul intenționează să analizeze comasarea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) cu Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), prin lansarea unui studiu de fezabilitate, potrivit Programului de Guvernare 2026-2028, pe care premierul desemnat, Siegfried Mureșan, l-a trimis sâmbătă la Parlament. În
Program de guvernare/Operaționalizarea OMD la nivel național și stimularea atragerii de turiști străini, propuse pentru revitalizarea HoReCa
Operaționalizarea Organizației de Management al Destinației (OMD) la nivel național ca o structură de coordonare a promovării turistice și de integrare a rețelei de OMD-uri locale, județene și regionale, este una dintre măsurile propuse în Programul de Guvernare pe care premierul desemnat, Siegfried Mureșan, l-a trimis sâmbătă la Parlament.
Program de guvernare/Mecanism de compensare a pierderilor fermierilor din cauza secetei, operațional din primăvara anului 2027
Un mecanism de compensare a pierderilor provocate de secetă, pregătit împreună cu Banca Mondială, ar urma să devină operațional din primăvara anului 2027, fiecare beneficiar de plăți directe pe hectar urmând să își poată recupera cheltuielile de înființare a culturilor, potrivit Programului de Guvernare 2026-2028, depus sâmbătă la Parlam
Program de guvernare/Aplicarea TVA de 9% la apartamentele contractate până la finalul lui 2025, prelungită până la 31 iulie 2027
Termenul pentru aplicarea cotei reduse de TVA de 9% la apartamentele contractate prin acte autentificate până la 31 decembrie 2025 va fi prelungit cu 12 luni, până la 31 iulie 2027, fără alte prelungiri ulterioare, potrivit Programului de Guvernare 2026-2028 pe care premierul desemnat, Siegfried Mureșan, l-a depus sâmbătă la Parlament.
Program de guvernare/ Noua lege a salarizării unitare s-ar putea adopta până la 31 octombrie 2026
Noua lege a salarizării unitare se adoptă până la 31 octombrie 2026, fără inechități salariale, fără diminuări de venituri, fără noi procese în instanțe și cu atractivitate pentru tinerii profesioniști, se arată în Programul de Guvernare pe care premierul desemnat, Siegfried Mureșan, l-a depus sâmbătă la Parlament. Alte
Program de guvernare/Proiectul reactoarelor modulare de mici dimensiuni va fi implementat numai în condiții de viabilitate economică demonstrată
Proiectul reactoarelor modulare de mici dimensiuni va fi implementat numai în condiții de viabilitate economică demonstrată, în paralel cu explorarea altor tehnologii de reactoare modulare, se arată în Programul de Guvernare pe care premierul desemnat, Siegfried Mureșan, l-a depus sâmbătă la Parlament. Potrivit sursei c
Program de guvernare/Companiile cu pierderi 3 ani consecutivi, fără contract de serviciu public, ar putea ieși din portofoliul statului
Companiile de stat care înregistrează pierderi în doi ani consecutivi, începând cu anul 2025, vor primi un rating public pe o scală de la A la E, iar la trei ani consecutivi de pierderi, în absența unui contract de serviciu public care să justifice continuarea activității, se poate declanșa ieșirea din portofoliul statului, prevede Progr
Program de guvernare/ ANAF și Autoritatea Vamală vor fi reunificate într-un singur organ fiscal și de control
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) și Autoritatea Vamală Română vor fi reunificate într-un singur organ fiscal și de control, prevede Programul de Guvernare pe care premierul desemnat, Siegfried Mureșan, l-a trimis sâmbătă la Parlament. Documentul include, totodată, reorganizarea administrației fiscale și trecer
Program de guvernare/Eliminarea pensionării anticipate, interzicerea cumulului pensiei cu salariul și reforma ajutoarelor sociale, printre măsurile propuse
Eliminarea pensionării anticipate în sistemele cu pensionări prea rapide, interzicerea cumulului pensiei cu salariul la stat, adoptarea unor criterii unitare de evaluare pentru beneficiarii de ajutor de handicap, precum și revizuirea Legii dialogului social și a contractelor colective de muncă care prevăd drepturi exagerate, sunt câteva dintre prevederile