Programul Erasmus reprezintă investiția în viitorul democratic al proiectului european, în noul cadru financiar multianual 2028-2034 al UE propunându-se un buget mărit pentru programul Erasmus+, de la 27 de miliarde de euro la 41 de miliarde de euro, a menționat, vineri, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, într-o declarație de presă.

Responsabilă pentru drepturi sociale, competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire, Roxana Mînzatu participă la București, la conferința la nivel înalt privind viitorul politicii de coeziune: ''Coeziunea 2027+: un factor de stimulare a dezvoltării pe termen lung, a competitivității economice incluzive și a rezilienței în întreaga Europă''.

''Noul cadru financiar multianual propune un buget mărit pentru Erasmus+, de la 27 de miliarde de euro la 41 de miliarde de euro. Erasmus reprezintă investiția în viitorul democratic al proiectului european, în generațiile de cetățeni și de lideri care, prin acest program, cunosc direct Uniunea Europeană și reușesc după aceea să se implice în proiectul european și să nu se îndepărteze de proiectul european. Creșterea bugetului pe Erasmus este importantă, nu însă suficientă pentru viziunea pe care am propus-o și continui să o propun decidenților europeni, Erasmus pentru fiecare'', a explicat Roxana Mînzatu.

Potrivit acesteia, proiectul Erasmus merită o atenție foarte mare în dezbaterea publică, pentru că nu este doar un program educațional, de mobilitate, ci și un instrument politic important pentru integrarea europeană.

''Vom putea vorbi de Erasmus care oferă șansa unei întregi generații să cunoască și să susțină proiectul european concret în momentul în care vom avea în curriculă, în programa școlară, și un buget suficient ca fiecare tânăr, indiferent că este din regiunea Moldovei, din București, din Barcelona, din Amsterdam, să poate să aibă măcar o dată în viață o experiență, o mobilitate educațională Erasmus, la vârsta potrivită. De aceea, proiectul Erasmus merită o atenție mare în dezbaterea publică, pentru că este nu doar un program educațional, ci este un instrument politic foarte important pentru integrarea europeană'', a spus vicepreședinta executivă a Comisiei Europene.

Aceasta a adăugat că politica de coeziune a UE trebuie să ajute nu doar la reducerea decalajelor, ci și la susținerea companiilor și a entităților din statele membre.

''Politica de coeziune trebuie să ajute nu doar la reducerea decalajelor, ci trebuie să ajute companiile, instituțional, și România, ca voce regională, la participarea întregului demers pentru competitivitate și securitate în Europa. Propunem noi fonduri, pentru competitivitate, dublarea Fondului Orizont pentru inovare și tehnologie. Coeziunea trebuie să ajute entitățile din statele care beneficiază de aceste fonduri să intre în aceste procese, să ia fonduri și finanțare și să dezvolte proiecte și o viziune pentru Europa și în zona competitivității și a securității'', a mai spus Mînzatu.

Evenimentul ''Coeziunea 2027+: un factor de stimulare a dezvoltării pe termen lung, a competitivității economice incluzive și a rezilienței în întreaga Europă'', care are loc vineri la București, consolidează demersurile continue ale României pentru o viitoare Politică de Coeziune puternică, care să rămână principala politică de investiții structurale pe termen lung a UE, în sprijinul unei dezvoltări armonioase și eliminării decalajelor de dezvoltare, notează organizatorii.

Totodată, conferința are loc într-un moment definitoriu pentru Uniunea Europeană, în contextul discuțiilor politice privind cadrul financiar multianual post-2027. În acest context, reuniunea reprezintă o oportunitate pentru oficialii responsabili de implementarea politicii de coeziune și pentru factorii de decizie de rang înalt din UE de a dezbate înainte de luarea deciziilor privind direcțiile strategice care vor contura perioada de programare 2028-2034. AGERPRES/(A - redactor: Cristian Anghelache, editor: Andreea Marinescu, editor online: Gabriela Badea)