Coeziunea rămâne una dintre prioritățile Uniunii Europene, ea fiind expresia concretă a solidarității europene, politica ce transformă valorile europene în acțiuni, dând sens promisiunii că nicio regiune și niciun cetățean nu vor fi lăsați în urmă, a declarat, vineri, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene pentru Coeziune și Reforme, Raffaele Fitto.

'Această conferință vine într-un moment crucial. În timp ce ne pregătim pentru următorul Cadru Financiar Multianual, Europa trebuie să reflecte cu claritate și curaj asupra priorităților pentru anii ce urmează. Coeziunea rămâne una dintre aceste priorități. Coeziunea este expresia concretă a solidarității europene. Este politica ce transformă valorile europene în acțiuni, dând sens promisiunii că nicio regiune și niciun cetățean nu vor fi lăsați în urmă. Nicăieri nu este acest lucru mai evident decât aici, în România. De la aderare, România și-a transformat economia. PIB-ul pe cap de locuitor a crescut de la 44% din media UE la aproape 80%. Aceste statistici simple arată atât progresul realizat, cât și munca ce rămâne de făcut', a spus oficialul european la Conferința la nivel înalt 'Coeziunea 2027+: un factor de stimulare a dezvoltării pe termen lung, a competitivității economice incluzive și a rezilienței în întreaga Europă'.

El a subliniat că politica de coeziune a funcționat de-a lungul deceniilor datorită capacității sale de adaptare: s-a adaptat nevoilor specifice ale fiecărei regiuni și s-a adaptat, de asemenea, naturii în schimbare a provocărilor Europei.

'Cadrul politic actual, convenit în 2019-2020, a fost conceput într-un context diferit. De atunci, Europa s-a confruntat cu o pandemie, un război de agresiune, o creștere accentuată a costurilor energiei și o nouă conștientizare că Europa trebuie să își consolideze competitivitatea și autonomia strategică. Oriunde merg în Europa, mi se vorbește despre provocări emergente: concurență globală în creștere, preocupări legate de securitate, declin demografic și multe altele. Revizuirea politicii de coeziune este o oportunitate de a aborda aceste probleme. Iar România profită deja de această oportunitate cu investiții semnificative în noi tehnologii, ca multe alte state membre, în special în ceea ce privește cele cinci priorități noi: apărare, locuire, apă, energie și competitivitate', a explicat Raffaele Fitto.

Acesta a semnalat că, dincolo de anul 2027, politica de coeziune trebuie modernizată, dar ținând cont de principiile sale fundamentale. Următoarele programe, construite prin planuri de parteneriat naționale și regionale, vor prioritiza flexibilitatea, simplificarea și performanța, ceea ce va permite să se răspundă mai eficient provocărilor viitoare.

'Regiunile și nevoile lor vor rămâne în centrul procesului. Planurile vor fi concepute și implementate în parteneriat între Comisie, autoritățile naționale și autoritățile regionale. Iar regiunile vor continua să lucreze direct cu Comisia. Cel puțin 218 miliarde de euro sunt rezervate regiunilor mai puțin dezvoltate. Propunerea păstrează cele trei categorii de regiuni, adaptând investițiile realităților locale. Pentru a sprijini această abordare teritorială, lucrăm la strategii pentru diversele teritorii ale Uniunii. Vom prezenta foarte curând noua Agendă pentru Orașe, pentru a simplifica accesul la investițiile UE și pentru a consolida coerența între instrumentele noastre. De asemenea, lucrăm la o strategie pentru regiunile de frontieră estică.(...) Am început, de asemenea, să reflectăm asupra unei inițiative privind dreptul de a rămâne - dreptul fiecărui european de a-și construi un viitor în locul pe care îl numește acasă. Nu în cele din urmă, avem pe agenda noastră strategii dedicate regiunilor ultraperiferice, precum și insulelor și comunităților de coastă. Ne angajăm într-un dialog larg cu toți actorii relevanți pentru aceste strategii, care vor pregăti calea pentru următorul cadru financiar multianual', a transmis vicepreședintele CE.

Vicepreședintele executiv al Comisiei Europene pentru Coeziune și Reforme, Raffaele Fitto, a efectuat, joi și vineri, o vizită la București pentru reuniuni și discuții la nivel înalt despre viitorul Politicii de Coeziune a UE și despre următorul Cadru Financiar Multianual (2028-2034), precum și despre evaluarea intermediară a politicii de coeziune și strategiile teritoriale. AGERPRES/(AS-editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Anda Badea)