România ar putea demonstra înainte de termenul-limită de 28 noiembrie că are pregătit un nou proiect legislativ care răspunde solicitărilor de echitate și sustenabilitate privind reforma pensiilor speciale, însă nu este foarte clar dacă va accepta Comisia Europeană altceva în afară de promulgarea legii, a declarat, miercuri, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.

Acesta a precizat că respectarea calendarului depinde în mare măsură de 'buna-credință' a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM)' în emiterea avizului la timp.

'28 noiembrie este termenul la care România trebuie să răspundă formal, printr-o scrisoare care să fie urcată în sistemul informatic dedicat, pus la dispoziție de Comisia Europeană, la jaloanele care au fost suspendate în urmă cu șase luni. (...) Trebuie să ne asigurăm că măcar înainte de 28 noiembrie, România poate demonstra că a pus pe masă din nou un proiect legislativ care răspunde solicitărilor de echitate și de sustenabilitate pentru sistemul de pensii, care este conform cu prerogativele guvernamentale de a stabili bugete și politica salarială și care, evident, să poată să fie pus în circuitul legislativ. Există în acest moment un semn mare de întrebare dacă legea ar putea fi promulgată până pe 28 noiembrie. Șansele sunt din ce în ce mai mici. Chiar dacă n-ar mai exista nicio intervenție, după ce voința legiuitorului a fost pusă pe masă, trebuie să vedem dacă există vreo cale din perspectiva auditului Comisiei Europene să nu fim penalizați semnificativ cu cele 231 de milioane de euro. În acest moment, suntem realiști. Am avut o discuție la Bruxelles pe această temă și înțelegem că întârzierile sunt foarte mari', a spus ministrul.

Potrivit acestuia, termenul de șase luni este prevăzut în Regulamentul pentru remediere, fiind un termen care nu poate să decadă și nu poate să fie prelungit. 'România are de îndeplinit patru jaloane importante, trei legate de guvernanța corporatistă, deci de numirile în consiliile de administrație în companiile de stat din energie, transporturi, și reforma AMPIP (Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice n.r.) și, evident, cel de-al patrulea jalonul legat de pensiile speciale. Noi nu facem această reformă doar pentru că ne cere Comisia Europeană sau pentru că avem un jalon. Această reformă trebuie făcută pentru că este important să avem echitate și sustenabilitate în bugetul de pensii. Întreg PNRR este o asumare de către România a unor lucruri bune pentru România. Nu vine Comisia Europeană sau cineva cu biciul și ne pune să facem reforme. Cu sau fără penalizare, cu sau fără jalon, România trebuie să facă această reformă', a explicat Pîslaru.

Acesta spune că 'CSM s-a hazardat de multe ori în spațiul public, intrând pe domenii care sunt de atribuții exclusive prin separația puterilor în stat, legate de politica guvernamentală'.

'Justiția nu are de ce să legifereze politica salarială. Justiția nu are cum să știe mai bine decât eu, ca ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, care mă aflu direct în legătură cu Comisia Europeană, ce părere are Comisia pe acest subiect. Vreau să clarific pentru totdeauna problema legată de nevoia de a amenda din nou legislația. Am avut în luna martie această suspendare care a survenit pentru că am avut o propunere de lege care avea anumite elemente legate de vârsta de pensionare, de perioada de tranziție, de diverse lucruri și care introducea, pentru cerința directă a jalonului legate de achitate, un sistem de supra-impozitare. Raportul între pensie și salariul net era reglat prin supraimpozitare. Curtea Constituțională a considerat că supraimpozitarea nu este constituțională și a dat jos acele articole de lege. Comisia Europeană, în motivarea oficială, a spus foarte clar că odată ce este scoasă din acel pachet zona de supraimpozitare, zona de echitate dispare pentru că raportul între pensie și salariul net este unul care nu este proporțional sau echitabil. Și atunci Guvernul Bolojan a venit cu un sistem echivalent, adică în loc să avem supraimpozitare, a stabilit un raport de 70% al pensiei din salariul net. Acest lucru a fost acceptat de Comisia Europeană ca fiind un sistem echivalent', a arătat ministrul.

El a respins orice declarație a CSM cu privire la faptul că 'Guvernul nu are prerogative pe politică salarială sau că ar trebui justiția să-și facă singură salariile sau sistemul de pensii'.

'Ar trebui să le fie rușine pentru asta! Separația puterilor în stat este foarte clară și știm foarte clar care sunt prerogativele guvernamentale. Orice fel de presupuneri sau opinii cu privire la relația Guvernului cu Comisia Europeană, adică între Executiv și Executiv, făcute de o autoritate care este în afara dialogului direct pe care îl avem, este lipsită de profesionalism. Nu este vorba de a încerca să aducem atingere unei profesii care este atât de importantă în societate. Dar ideea că cineva din zona de justiție își dă cu părerea pe obligațiile executive pe care le avem noi în raport cu Comisia deja depășește niște granițe profesionale', a mai afirmat ministrul Pîslaru. AGERPRES/(A - redactor: Cristian Anghelache, editor: Mariana Nica, editor online: Anda Badea)