Forma actuală a proiectului de Lege privind regimul ariilor naturale protejate încalcă principiile fundamentale ale protecției acestor arii, deoarece permite intervenții rapide și intrusive într-un termen foarte scurt, cu riscul de a afecta semnificativ întregul ecosistem protejat, se menționează într-un punct de vedere al Consiliului Economic și Social (CES).

'Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice (Plx 452/2025), în forma actuală, nu răspunde realităților ecologice și riscurilor pe termen lung ale pădurilor României. Prin introducerea unui cadru permisiv pentru intervenții silvice în plină fază de atac, se creează premisele degradării ireversibile a ariilor naturale protejate și se subminează principiul fundamental al conservării integrale (...) Proiectul de Lege modifică scopul ariilor naturale protejate, definite la nivel european ca zone destinate conservării biodiversității, nu activităților economice. Forma actuală încalcă principiile fundamentale ale protecției acestor arii, deoarece permite intervenții rapide și intrusive într-un termen foarte scurt, cu riscul de a afecta semnificativ întregul ecosistem protejat', se arată într-un comunicat remis miercuri AGERPRES.

Conform sursei citate, soluția legislativă urmărește instituirea unor intervenții rapide pentru a limita atacurile dăunătorilor, dar acest lucru are, din practica altor state, un efect invers, de extindere și agravare a fenomenului. Astfel, sunt irosite resurse și se intervine într-o zonă care, prin definiție, trebuie lăsate să evolueze natural, fără intervenții frecvente. Intervențiile pot avea loc în schimb pe partea de conservare/renaturare, după caz, notează reprezentanții CES.

'Consiliul Economic și Social menține argumentele cuprinse în avizul nefavorabil aferent Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice și atrage atenția asupra riscului adoptării unor modificări legislative în lipsa consultării experților și actorilor relevanți', se precizează în document.

În opinia reprezentanților CES, România are nevoie de o politică forestieră modernă, bazată pe știință, prevenție și reziliență, nu de o legislație care reactivează reflexe de exploatare sub pretextul urgenței.

'Proiectul legislativ contravine și direcției asumate de Uniunea Europeană prin Strategia pentru Biodiversitate 2030 și prin Regulamentul privind restaurarea naturii, care prevăd creșterea suprafețelor destinate proceselor naturale și reducerea intervențiilor umane în zonele de mare valoare ecologică. România ar trebui să-și alinieze politicile forestiere la aceste obiective, nu să le inverseze sensul', se arată în comunicat.

Astfel, adoptarea unei astfel de propuneri ar reprezenta 'un pas înapoi, contrar tendințelor europene de renaturare și adaptare la schimbările climatice'. În locul intervenției reactive, soluția reală este o strategie de gestionare anticipativă a riscurilor, în care natura este partener, nu adversar. Doar așa vom putea asigura un viitor durabil pentru pădurile României și pentru comunitățile care depind de ele, susțin reprezentanții CES.

'Propunem excluderea acestui Plan național și menținerea Planurilor de urgență fitosanitară (PUF) specifice fiecărei ANP. PNUF național nu poate cuprinde cazurile specifice care se manifestă la nivelul fiecărei arii protejate (de exemplu zone de protecție strictă din PN vs. protecție integrală, păduri naturale vs. monoculturi de molid, rezervații științifice vs. sit Natura 2000). Mai mult, așa cum este propus, PNUF are un caracter obligatoriu și nu este supus unor etape procedurale (de ex. EIA - Environmental Impact Assessment), iar decizia CS devine o formalitate, aceasta fiind implicit pozitivă', se menționează în raport.

Potrivit CES, planul de urgență fitosanitară trebuie să conțină și măsuri de reconstrucție ecologică care să țină cont de schimbările climatice.

'În special, în arboretele de monoculturi, aceste măsuri de RE ar trebui să se facă în scop preventiv, în vederea revenirii la păduri de tip natural, mai reziliente. Este necesară o analiză SUMAL (2023 și 2024) în Fondul Forestier din România, cu termenele de exploatare la toate produsele accidentale de până acum, comparate cu evoluția ipidelor, pentru a vedea dacă, până acum, acolo unde a fost permisă intervenția, acestea s-au făcut la timp. (...) Din punct de vedere biologic, atacurile de dăunători urmează o dinamică predictibilă: o fază incipientă, în care măsurile de prevenție și monitorizare pot fi eficiente, urmată de o fază de explozie, când populațiile se extind exponențial, și, în final, o fază de plafonare și declin natural, determinată de epuizarea resursei trofice și de factorii de autoreglare ai ecosistemului. În acest context, momentul intervenției este esențial. Fie se acționează foarte devreme, în stadiul de prevenție, fie se lasă natura să parcurgă ciclul complet, iar intervențiile se orientează ulterior spre refacere și renaturare', se mai precizează în comunicat.

Astfel, reprezentanții CES recomandă constituirea, la nivel central, a unei structuri cu rol de prevenție și coordonare în gestionarea riscurilor fitosanitare, formată din specialiști în silvicultură, biologie, climatologie, restaurare ecologică și protecția mediului.

Prin urmare, această structură ar trebui să adopte o abordare integrată, cu unele direcții principale, precum: adaptarea pădurilor din România la schimbările climatice, prin modele de gestionare diferențiate pe tipuri de ecosisteme, specifice speciilor caracteristice fiecărei regiuni și asigurarea unui mod de conservare a ariilor naturale protejate care să asigure un management durabil, bazat pe modelări de intervenție și de reconstrucție ecologică.

Alte soluții care ar trebui adoptate sunt: identificarea și punerea în conservare a zonelor cu potențial ecologic ridicat, constituite natural sau artificial, care necesită măsuri speciale de conservare, respectiv propuneri de stabilire a speciilor de arbori și arbuști adecvate contextului climatic actual și viitor, însoțită de scenarii de evoluție pe termen lung pentru menținerea rezilienței pădurilor.

De asemenea, printre alte soluții se numără: interzicerea substituirii speciilor autohtone cu specii invazive, având în vedere riscurile majore pe care acestea le prezintă pentru integritatea ecosistemelor naturale și revizuirea procedurilor de intervenție în cazul bolilor și dăunătorilor forestieri, pe baza datelor științifice actualizate și a practicilor europene, orientată către prevenție, monitorizare timpurie și reducerea vulnerabilității ecosistemelor. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Irina Giurgiu)