68% dintre utilizatorii de internet din România se joacă cel puțin o dată pe lună (studiu)
Circa 68% dintre utilizatorii de internet din România, echivalentul a aproximativ 7,9 milioane de persoane, se joacă cel puțin o dată pe lună, conform celui mai recent studiu național privind profilarea și segmentarea utilizatorilor de jocuri video.
Realizat în luna iulie 2025 de Asociația Dezvoltatorilor de Jocuri Video din România (RGDA) și Banca Transilvania, studiul oferă o imagine detaliată și actualizată a comportamentului gamerilor români.
'Conform datelor colectate, 68% dintre utilizatorii de internet din România, echivalentul a aproximativ 7,9 milioane de persoane, se joacă cel puțin o dată pe lună. Este o creștere ușoară față de 2022, în ciuda scăderii generale a populației, susținută de extinderea accesului la internet, inclusiv în mediul rural', se menționează într-un comunicat al autorilor studiului.
Potrivit sursei citate, PC-ul sau laptopul rămân platformele cele mai utilizate pentru gaming în România, fiind folosite de 61% dintre jucătorii activi; mai mult, 42% din respondenti, în special bărbați, au indicat ca PC-ul este dispozitivul preferat pentru gaming. Mobilul sau tableta se mențin pe locul al doilea, cu o utilizare de 55%, fiind preferate de 20% din utilizatori, în special de femei. Consolele sunt folosite de 46% dintre jucătorii activi, ceea ce indică o creștere față de anii anteriori, iar 30% le preferă ca platformă principală. În medie, un jucător român utilizează 2,8 platforme pentru gaming, ceea ce indică o diversificare a experienței de joc.
Frecvența de joc rămâne ridicată: 42% dintre jucătorii pe PC se joacă zilnic, la fel și 48% dintre cei care folosesc dispozitivele mobile. În ceea ce privește achizițiile, 67% dintre jucătorii activi investesc lunar în jocuri pentru consolă. Magazinele digitale precum Steam sau Epic Store rămân principalele surse de achiziție, însă înregistrează o ușoară scădere față de 2022.
Pirateria este în scădere, iar motivația principală rămâne prețul ridicat al jocurilor, deși tot mai mulți jucători declară că plătesc de fiecare dată când un joc este cu plată.
Studiul mai relevă că tehnologiile bazate pe inteligență artificială sunt privite cu optimism: 80% dintre respondenți cred că AI va facilita dezvoltarea jocurilor, iar 74% anticipează apariția de conținut nou generat automat.
În același timp, 57% dintre jucători folosesc aplicații bancare pentru a gestiona plățile în jocuri, iar 79% nu au întâmpinat probleme legate de pierderi financiare.
De asemenea, potrivit sursei citate, streaming-ul video devine parte integrantă din cultura gamerilor, în contextul în care 73% dintre jucătorii activi urmăresc zilnic conținut despre jocuri, în special pe YouTube, care rămâne platforma dominantă.
Și participarea la evenimente de gaming este în creștere. O treime dintre respondenți au participat la evenimente precum East European Comic Con, Bucharest Gaming Week, Gaming Marathon sau Esports Kings, semnalând o consolidare a comunității locale de gaming.
'Ne aflăm la a treia ediție a studiului 'Jocurile video în România', iar cercetarea ne arată o piață mai diversă, mai conectată și mai conștientă. Vedem jucători tot mai implicați, care explorează jocurile nu doar ca mijloc de relaxare, ci și ca formă de expresie, socializare și chiar dezvoltare personală. Consecvent cu datele din studiile precedente, publicul din 2025 reflectă o cultură de gaming care a depășit barierele de vârstă, gen sau format. De asemenea, aproape jumătate dintre consumatori plătesc lunar pentru jocuri sau conținut suplimentar, iar tot mai mulți participă la evenimente dedicate gamingului. Avem de-a face cu o formă de divertisment mainstream, un fenomen cultural, social și educațional', a declarat Cătălin Butnariu, membru al Consiliului Director RGDA și coordonator al studiului, citat în comunicat.
Un element nou introdus de această ediție a studiului este ilustrarea diferențelor între generații, care arată trenduri interesante. Generația Z este cea mai activă: 22% dintre tineri petrec peste patru ore pe zi în jocuri, preferă consolele și PC-ul, și achiziționează jocuri digital. Millenials preferă jocurile de strategie și sunt activi pe mai multe platforme, în timp ce Generația X se joacă mai puțin, preferă dispozitivele mobile și Facebook, și investește mai puțin în jocuri.
Așadar, concluzionează studiul, jucătorul român din 2025 este mai conectat, mai divers și mai dispus să investească în experiențe de calitate. Consolele au devenit mai populare, mobilul rămâne o platformă larg accesibilă pentru majoritatea utilizatorilor, iar AI-ul și streaming-ul video modelează viitorul industriei.
Studiul a fost realizat pe două eșantioane: unul reprezentativ național, format din 1.043 de respondenți cu vârste între 15 și 64 de ani, și unul axat pe jucători activi, cu 1.038 de respondenți care se joacă frecvent pe cel puțin una dintre platformele PC/laptop, consolă, mobil sau tabletă.AGERPRES/(AS-redactor: Nicoleta Gherasi, editor: Mariana Nica, editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Chisăliță (AEI): Dacă America închide robinetul motorinei, România va plăti mai mult la pompă
O eventuală interdicție a exporturilor americane de motorină ar însemna, pentru România, o creștere a prețului de aproximativ 0,51-1,20 lei/litru, potrivit calculelor realizate de Asociația Energia Inteligentă, care precizează, însă, că sunt ipoteze și rezultate de scenariu, nu o prognoză oficială și nici o scumpire deja produsă.
Program de guvernare/Un singur centru de decizie pentru transformarea digitală; digitalizarea, declarată prioritate națională apolitică
Programul de Guvernare depus sâmbătă la Parlament de premierul desemnat, Siegfried Mureșan, propune un singur centru de decizie pentru transformarea digitală a statului, prin reorganizarea Autorității pentru Digitalizarea României (ADR) și a altor instituții cu responsabilități specifice, în subordinea șefului Guvernului, excepțiile fiind apărarea ș
Program de guvernare/Accent pe eficientizarea diplomației economice pentru stimularea exporturilor și atragerea capitalului străin
Eficientizarea diplomației economice și a Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior (ARICE) pentru stimularea exporturilor și atragerea capitalului străin reprezintă una dintre măsurile propuse în Programul de Guvernare al premierului desemnat, Siegfried Mureșan. Propunerea concretă se referă la corelarea activității ARI
Program de guvernare/Privatizarea competitivă a TAROM și listarea la bursă a unor pachete din Aeroportul Otopeni și Portul Constanța
Statul a folosit ultimul ajutor de restructurare permis de dreptul european pentru următorii 10 ani în cazul TAROM, potrivit Programului de Guvernare depus sâmbătă, la Parlament, de premierul desemnat Siegfried Mureșan, care propune privatizarea competitivă a operatorului aerian național. 'TAROM: statul a folosit ultimul ajutor
Program de guvernare/Ponderea industriei de apărare în PIB ar putea crește de la 0,28% la minimum 1% până în 2030
Creșterea ponderii în PIB a industriei de apărare de la circa 0,28% la minimum 1% până în anul 2030 reprezintă un obiectiv pentru eficientizarea și reformarea ROMARM și a industriei de apărare, se menționează în Programul de Guvernare pe care premierul desemnat, Siegfried Mureșan, l-a depus sâmbătă la Parlament. G
Program de guvernare/ România ar putea avea un ghișeu unic pentru emiterea avizelor și autorizațiilor necesare investițiilor
Implementarea unui ghișeu unic și impunerea de termene maxime pentru emiterea avizelor și autorizațiilor necesare investițiilor reprezintă principala măsură propusă pentru debirocratizarea investițiilor, în Programul de guvernare pe care premierul desemnat, Siegfried Mureșan, l-a depus sâmbătă la Parlament. Cu privire la ajutoarele
Program de guvernare/Guvernul va analiza comasarea APIA și AFIR
Guvernul intenționează să analizeze comasarea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) cu Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), prin lansarea unui studiu de fezabilitate, potrivit Programului de Guvernare 2026-2028, pe care premierul desemnat, Siegfried Mureșan, l-a trimis sâmbătă la Parlament. În
Program de guvernare/Operaționalizarea OMD la nivel național și stimularea atragerii de turiști străini, propuse pentru revitalizarea HoReCa
Operaționalizarea Organizației de Management al Destinației (OMD) la nivel național ca o structură de coordonare a promovării turistice și de integrare a rețelei de OMD-uri locale, județene și regionale, este una dintre măsurile propuse în Programul de Guvernare pe care premierul desemnat, Siegfried Mureșan, l-a trimis sâmbătă la Parlament.
Program de guvernare/Mecanism de compensare a pierderilor fermierilor din cauza secetei, operațional din primăvara anului 2027
Un mecanism de compensare a pierderilor provocate de secetă, pregătit împreună cu Banca Mondială, ar urma să devină operațional din primăvara anului 2027, fiecare beneficiar de plăți directe pe hectar urmând să își poată recupera cheltuielile de înființare a culturilor, potrivit Programului de Guvernare 2026-2028, depus sâmbătă la Parlam
Program de guvernare/Aplicarea TVA de 9% la apartamentele contractate până la finalul lui 2025, prelungită până la 31 iulie 2027
Termenul pentru aplicarea cotei reduse de TVA de 9% la apartamentele contractate prin acte autentificate până la 31 decembrie 2025 va fi prelungit cu 12 luni, până la 31 iulie 2027, fără alte prelungiri ulterioare, potrivit Programului de Guvernare 2026-2028 pe care premierul desemnat, Siegfried Mureșan, l-a depus sâmbătă la Parlament.
Program de guvernare/ Noua lege a salarizării unitare s-ar putea adopta până la 31 octombrie 2026
Noua lege a salarizării unitare se adoptă până la 31 octombrie 2026, fără inechități salariale, fără diminuări de venituri, fără noi procese în instanțe și cu atractivitate pentru tinerii profesioniști, se arată în Programul de Guvernare pe care premierul desemnat, Siegfried Mureșan, l-a depus sâmbătă la Parlament. Alte
Program de guvernare/Proiectul reactoarelor modulare de mici dimensiuni va fi implementat numai în condiții de viabilitate economică demonstrată
Proiectul reactoarelor modulare de mici dimensiuni va fi implementat numai în condiții de viabilitate economică demonstrată, în paralel cu explorarea altor tehnologii de reactoare modulare, se arată în Programul de Guvernare pe care premierul desemnat, Siegfried Mureșan, l-a depus sâmbătă la Parlament. Potrivit sursei c
Program de guvernare/Companiile cu pierderi 3 ani consecutivi, fără contract de serviciu public, ar putea ieși din portofoliul statului
Companiile de stat care înregistrează pierderi în doi ani consecutivi, începând cu anul 2025, vor primi un rating public pe o scală de la A la E, iar la trei ani consecutivi de pierderi, în absența unui contract de serviciu public care să justifice continuarea activității, se poate declanșa ieșirea din portofoliul statului, prevede Progr
Program de guvernare/ ANAF și Autoritatea Vamală vor fi reunificate într-un singur organ fiscal și de control
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) și Autoritatea Vamală Română vor fi reunificate într-un singur organ fiscal și de control, prevede Programul de Guvernare pe care premierul desemnat, Siegfried Mureșan, l-a trimis sâmbătă la Parlament. Documentul include, totodată, reorganizarea administrației fiscale și trecer
Program de guvernare/Eliminarea pensionării anticipate, interzicerea cumulului pensiei cu salariul și reforma ajutoarelor sociale, printre măsurile propuse
Eliminarea pensionării anticipate în sistemele cu pensionări prea rapide, interzicerea cumulului pensiei cu salariul la stat, adoptarea unor criterii unitare de evaluare pentru beneficiarii de ajutor de handicap, precum și revizuirea Legii dialogului social și a contractelor colective de muncă care prevăd drepturi exagerate, sunt câteva dintre prevederile