Viitorul se clădește prin deciziile pe care le luăm în fiecare zi, iar planificarea financiară din timp devine o formă de înțelegere și de respect față de propria viață, a transmis, marți, președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Alexandru Petrescu, la Congresul Național de Îmbătrânire Activă.

'Congresul național dedicat îmbătrânirii active aduce în atenție o problemă esențială: cum putem construi împreună un viitor sustenabil, în care echilibrul, demnitatea și siguranța financiară fac parte din viața fiecăruia dintre noi. Panelul dedicat planificării financiare subliniază un adevăr simplu, dar fundamental: viitorul se clădește prin deciziile pe care le luăm în fiecare zi. Trăim într-o lume aflată în continuă schimbare, în care incertitudinea face parte din realitatea cotidiană. De aceea planificarea din timp devine o formă de înțelegere și de respect față de propria viață', a afirmat Petrescu, într-un mesaj video.

El a subliniat că planificarea și educația financiară sunt priorități strategice pentru instituția pe care o conduce.

'Pentru Autoritatea de Supraveghere Financiară planificarea și educația financiară sunt priorități strategice. Noi nu le privim ca pe simple campanii, ci ca pe investiții în stabilitatea personală, dar și socială. A ști cum să economisim, cum să ne protejăm prin asigurări, cum să construim un fond de pensie sau cum să participăm responsabil la piața de capital înseamnă, de fapt, să ne pregătim cu luciditate și demnitate pentru viitor. Fiecare etapă a vieții are propriile provocări, dar și propriile oportunități de creștere și înțelepciune. Rolul Autorității de Supraveghere Financiară este acela de a veghea ca piețele financiare non-bancare să funcționeze corect și transparent, pentru ca încrederea oamenilor să se sprijine pe fapte și nu pe promisiuni. În cele din urmă, planificarea financiară înseamnă libertate, libertatea de a decide, de a trăi fără teama zilei de mâine și de a primi viitorul cu seninătate și, mai ales, cu demnitate', a afirmat Alexandru Petrescu.

Provocările și soluțiile privind îmbătrânirea activă au fost dezbătute, timp de două zile, de peste 100 de specialiști de prestigiu din țară și străinătate, reprezentanți ai statului, mediului privat, academic, ai organizațiilor internaționale și ai societății civile la Congresul Național pentru Îmbătrânire Activă, care a început luni, la Palatul Parlamentului.

'Îmbătrânirea activă reprezintă una dintre cele mai importante provocări și, în același timp, oportunități ale întregii societăți. În ceea ce privește politicile publice în domeniu, acestea trebuie să devină o prioritate și în România, ca în Germania. Prin Congresul Național pentru Îmbătrânire Activă, ne propunem să aducem la aceeași masă experți din diverse domenii pentru a găsi soluții concrete care să transforme vârsta a treia într-o etapă a vieții cu sens, demnitate și participare activă', a declarat Alexandra Dobre, fondatorul Institutului Național pentru Îmbătrânire Activă, organizatorul evenimentului.

Agenția Națională de Presă AGERPRES este unul dintre partenerii media ai evenimentului aflat la cea de-a treia ediție.

România se confruntă cu unul dintre cele mai accelerate procese de îmbătrânire demografică din Uniunea Europeană. În prezent, potrivit datelor oficiale, aproape doi din zece români au peste 65 de ani, iar în 2060 situația va fi și mai îngrijorătoare - șase din zece români vor avea peste 65 de ani, dacă natalitatea nu va fi îmbunătățită.

Ultimele date de la Institutul Național de Statistică arată că persoanele cele mai afectate de deprivare materială și socială sunt cele de 65 de ani și peste (32,9%), urmate de oamenii cu vârsta cuprinsă între 50 și 64 de ani (28,4%). Cu toate acestea, țara noastră nu are un buget dedicat pentru susținerea calității vieții seniorilor, deși există o strategie pentru îmbătrânirea activă, se mai arată în comunicat. AGERPRES/(A - redactor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Andreea Lãzãroiu)