Reprezentanții Blocului Național Sindical (BNS) au fost invitați la discuții de unele partide care formează coaliția de guvernare, în urma protestului organizat miercuri, 12 noiembrie, în Capitală, la care au participat peste 5.000 de membri, informează confederația.

Astfel, sindicaliștii vor participa la întâlniri de lucru vineri, 14 noiembrie, cu USR, și luni, 17 noiembrie, cu UDMR.

Sub sloganul ''Guvernați și pentru noi! Nu doar pentru voi!'', BNS cere Guvernului României măsuri urgente pentru oprirea scăderii puterii de cumpărare și pentru îmbunătățirea vieții lucrătorilor.

Într-un comunicat transmis marți de liderii sindicali, aceștia au subliniat că ''sărăcirea populației a devenit politică de stat''.

''Este momentul să reacționăm uniți împotriva scăderii puterii de cumpărare și a politicilor anti-salariați promovate de guvernanți. Lucrătorii sunt din nou sacrificații de serviciu - deși muncim mai mult, suntem tot mai săraci! Sărăcirea populației a devenit politică de stat'', au precizat sindicaliștii.

Printre principalele revendicări se află stoparea politicilor guvernamentale ce alimentează inflația și protejarea veniturilor lucrătorilor. ''Liberalizarea prețului la energie, precum și creșterea TVA au condus la o rată anuală a inflației de 9,9% până în prezent, mai ridicată decât inflația din anul de criză 2010. Din 2022 până în august 2025 majorarea prețurilor a fost de 46,2%'', susține confederația.

BNS solicită măsuri țintite pe reducerea inflației și totodată măsuri de sprijin pentru protejarea puterii de cumpărare a veniturilor populației.

De asemenea, sindicaliștii cer creșterea salariului minim pe economie.

''În condițiile în care inflația este persistentă în România, iar măsurile de austeritate anunțate deja pentru 2026 (majorări de taxe și un nou șoc pentru puterea de cumpărare prin re-liberalizarea prețului la gazele naturale după 31 martie 2026), vor conduce la o confirmare a politicilor guvernamentale inflaționiste, efectul este amputarea puterii de cumpărare în primul rând pentru cei mai vulnerabili angajați din economie, cei cu salariul minim brut sau în preajma salariului minim brut (peste 1,8 milioane de persoane). Înghețarea salariului minim înseamnă că în termeni reali puterea de cumpărare a salariului minim va fi afectată profund în 2026 în urma politicilor inflaționiste. Practic puterea de cumpărare a salariului minim la sfârșitul anului 2026 ar putea fi sub cea de la finalul anului 2024'', au explicat reprezentanții BNS.

Pe de altă parte, BNS solicită aplicarea cadrului legal în vigoare și majorarea salariului minim brut de la 4.050 lei la cel puțin 4.325 lei, conform formulei oficiale de calcul și în concordanță cu evoluția productivității muncii.

De asemenea, BNS solicită ''reducerea deducerii personale de la 300 lei la 200 lei și introducerea unor coeficienți de creștere pentru lucrătorii calificați - 1,1 și pentru cei cu studii superioare - 1,5 - adică salariul minim pentru lucrători calificați - 4x757 și salariul minim pentru studii superioare - 6.488 lei''.

Pe lista de revendicări se mai află ''negocieri colective reale și extinse''.

''Negocierea colectivă este blocată sau formală în majoritatea sectoarelor economiei. Fără contracte colective puternice, salariații nu au nicio protecție în fața inflației și a abuzurilor angajatorilor'', se mai precizează în document.

Astfel, BNS cere aplicarea și extinderea negocierilor colective la nivel de sector și respectarea dreptului la reprezentare sindicală. De asemenea, BNS solicită eliminarea restricțiilor legale privind libera negociere colectivă la nivelul instituțiilor publice, al regiilor autonome și la companiile unde statul este acționar, precum și a tuturor dispozițiilor legale care afectează aplicarea drepturilor deja negociate prin contractele colective de muncă în vigoare.

Printre revendicări se mai află stoparea reformelor făcute prin tăieri de salarii și posturi în sectorul bugetar; dezbateri transparente cu partenerii sociali pe marginea inițiativelor de reorganizare; introducerea unor criterii clare și transparente de evaluare a lucrătorilor din sectorul public.

''Acestea ar trebui stabilite împreună cu organizațiile sindicale din instituțiile respective și care să aibă ca valori: competența și pregătirea profesională a lucrătorilor, calitatea și profesionalismul lor. Spunem un 'nu' răspicat epurărilor pe criterii politice care anticipăm că vor avea loc ca urmare a procesului de restructurare în sectorul public'', menționează sindicaliștii.

Totodată, reprezentanții BNS solicită reducerea fiscalității pe muncă și stabilirea combaterii evaziunii fiscale ca prioritate zero a Guvernului.

''România continuă să aibă una dintre cele mai mari poveri fiscale pe salarii din UE - peste 43% din costul muncii reprezintă impozite și contribuții. Suprataxarea salariilor descurajează munca formală, alimentează economia informală și accentuează inechitatea socială. Estimarea noastră este că până la 800.000 de români sunt în muncă informală'', precizează sursa citată.

Astfel, BNS cere o reformă reală a taxării muncii, prin scăderea contribuțiilor sociale și protejarea veniturilor mici. De asemenea, BNS solicită asumarea combaterii evaziunii fiscale ca prioritate zero a Guvernului.

Sindicaliștii mai doresc ''un program amplu de investiții publice care să folosească eficient resursele financiare naționale și europene nerambursabile cu precădere pentru infrastructura de transport feroviar, transport local, agricultură și industria alimentară, cercetare, sănătate publică și cultură''.

''Se impune, de asemenea, adoptarea unor scheme de ajutor de stat care să încurajeze investiții în domenii industriale cheie pentru România (exemplu: industria de automobile, industria de apărare, industria navală, etc.). Este timpul să spunem răspicat: nu acceptăm sărăcirea salariaților din România!'', se mai precizează în document. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Gabriela Badea)