Capitala devine din ce în ce mai vulnerabilă la valurile de căldură și, de aceea, are nevoie urgentă de o strategie de reziliență climatică, susțin reprezentanții Fundației Comunitare București.

'Schimbările climatice din ultimii ani pun România tot mai mult sub stres termic intens, iar Bucureștiul devine din ce în ce mai vulnerabil la valuri de căldură, care conduc la insule de căldură urbană amplificate de densitatea construcțiilor, asfaltarea excesivă și lipsa vegetației, dar și la furtuni sau alte fenomene, după cum indică raportul Starea Mediului în București 2025 realizat de Fundația Comunitară București. Vara anului 2024 a fost cea mai caldă din istorie în Capitală, cu o temperatură medie de 27,43 grade Celsius, mai mare cu 5,97 grade Celsius față de media perioadei din 1980 până anul trecut, și diferențe între centru și periferie chiar și de până la 8 grade Celsius. Numărul orelor de stres termic ridicat a crescut semnificativ, cu aproape 18,7 numai în 2024 față de media ultimilor 10 ani, iar în vara acestui an a ajuns la cel puțin 500, conform estimărilor pe baza datelor ClimExRo. Fenomenele climatice extreme afectează deja sănătatea publică, infrastructura și economia locală și cer intervenții urgente pentru adaptare și reziliență', se arată într-un comunicat de presă al Fundației, transmis miercuri AGERPRES.

În acest context, Platforma de mediu pentru București, programul strategic dezvoltat de Fundația Comunitară București, susține elaborarea unei strategii de reziliență climatică a Capitalei și investește 500.000 de lei, în parteneriat cu Orange Romania, într-o nouă rundă de finanțare pentru proiecte care creează soluții reale la provocările legate de schimbările climatice.

Până la ora actuală, prin rundele și inițiativele speciale de finanțare, programul a susținut în total 58 de proiecte de mediu, în valoare de aproape 15 milioane de lei.

'Adaptarea la schimbările climatice devine o chestiune de supraviețuire urbană, nu doar de mediu. Prin Platforma de mediu pentru București, aducem împreună oameni, resurse și idei pentru a transforma datele științifice în acțiuni concrete. Bucureștiul este deja un punct fierbinte climatic, dar poate deveni și un laborator de inovație urbană. Alături de Orange Romania, construim un ecosistem colaborativ, format din organizații civice, mediul privat și administrația locală, prin care să transformăm Bucureștiul dintr-un spațiu vulnerabil într-unul pregătit pentru viitor, mai sănătos și mai rezilient, un oraș bun de trăit', consideră Alina Kasprovschi, directoare executivă a Fundației Comunitare București, citată în comunicat.

La rândul său, ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, a subliniat ideea că reziliența climatică este o prioritate pentru ministerul pe care îl conduce și trebuie să fie o prioritate și în sensul de a oferi suport tehnic pentru proiectele publice ale societății civile, cum ar fi, de exemplu, o competiție publică prin care să fie susținută creativitatea și inovația proiectelor-pilot publice.

'În ceea ce privește măsurile care trebuie luate, ambițiile ar trebui să fie, printre altele, să avem mai multe spații verzi, nu doar să asigurăm supraviețuirea celor existente, și să gestionăm resursele de apă corect, mai eficient și responsabil. Măsurile de care e nevoie acum nu sunt neapărat populare acum, dar sunt măsuri importante care vor aduce beneficii reale peste 20 de ani. Aici intervine și rolul societății civile și al cetățenilor. Nu cred că există un mecanism mai puternic decât consolidarea comunității civice, care să ceară politici publice autentice și responsabile în interesul comun. Trebuie să înțelegem că, pentru ca Bucureștiul să ofere condiții similare de reziliență climatică și de mediu cum vedem în alte orașe europene, este nevoie de măsuri dure, astfel încât copiii noștri să poată trăi aici, peste 30 de ani, în aceleași condiții sau mai bune', a spus Buzoianu, în cadrul evenimentului 'Bucureștiul rezilient climatic', organizat miercuri de Fundația Comunitară București.

Pentru a sprijini concret proiecte care pot reduce vulnerabilitatea Capitalei în fața schimbărilor climatice, Platforma de mediu pentru București, cu susținerea Orange România, a lansat o nouă rundă de finanțare dedicată rezilienței climatice, cu un buget total de 500.000 de lei.

În cadrul acestei sesiuni vor fi finanțate între trei și cinci proiecte, împărțite în două arii prioritare. Aria I - dedicată intervențiilor strategice pentru oraș, urmărește finanțarea cu până la 250.000 de lei a unui proiect care propune soluții de regenerare a spațiilor naturale de mari dimensiuni din București și zona metropolitană, prin proiecte-pilot replicabile de autoritățile locale; Aria II - susține transformarea spațiilor publice din București, de la micile parcuri și piețe până la curțile instituțiilor sau stațiile de transport, în refugii climatice pentru comunitate, prin 2-4 proiecte finanțate cu un buget total de 250.000 de lei.

'Intervențiile pot include soluții verzi și albastre, precum plantări, zone umbrite, sisteme de răcorire, puncte de hidratare sau mini-păduri urbane, menite să reducă efectele valurilor de căldură și să crească reziliența orașului. Proiectele vor fi evaluate anual, iar cele mai performante pot beneficia de finanțare suplimentară pe o perioadă de până la trei ani', menționează Fundația.

Apelul de proiecte a demarat, miercuri, 12 noiembrie 2025, iar înscrierile sunt deschise până la data de 11 ianuarie 2026. Proiectele selectate vor fi anunțate în februarie 2026, în timp ce implementarea acestora se va desfășura între martie 2026 și februarie 2027. Totodată, sesiunile de informare pentru potențialii aplicanți vor avea loc online, pe 25 noiembrie, 3 decembrie și 16 decembrie 2025.

'Prin runda anterioară de finanțare au fost susținute două proiecte cu impact asupra rezilienței climatice a Capitalei. Dâmbovița Apă Dulce: Debarcaderul Timpuri Noi, realizat de Nod Makerspace, a revitalizat un spațiu abandonat de pe malul Dâmboviței, tronsonul Timpuri Noi, ca parte a unui proces amplu de transformare a râului Dâmbovița în zone cheie din București. Debarcaderul a devenit, astfel, un experiment de reziliență urbană și climatică în inima Bucureștiului, coridor verde-albastru și sursă de răcoare pentru București, fiind astăzi un loc public deschis, accesibil tuturor, cu pontoane plutitoare, zone de relaxare și o rampă care permite accesul persoanelor cu dizabilități sau al sportivilor paralimpici la apă', notează sursa citată,

De asemenea, al doilea proiect finanțat, realizat de Asociația Parcul Natural București - Reziliență climatică în Parcul Tineretului - s-a concentrat pe extinderea intervențiilor din Parcul Tineretului pentru a crește reziliența climatică, biodiversitatea urbană și implicarea comunității locale.

Astfel, proiectul urmărește trei direcții principale de acțiune: gestionarea durabilă a apei pluviale prin amenajarea unor grădini de ploaie, ca soluție pentru reducerea băltirilor, protejarea infrastructurii și valorificarea apei pentru vegetație; creșterea rezilienței arborilor maturi prin intervenții pilot pentru conservarea arborilor valoroși aflați în declin biologic și replantări; educația ecologică și încurajarea voluntariatului prin organizarea de activități comunitare precum plantări, ateliere de grădinărit, amenajare de grădini de ploaie, confecționare de adăposturi pentru faună și montaj de cuiburi artificiale.

Platforma de mediu pentru București este un program strategic dezvoltat de Fundația Comunitară București și ING Bank România, lansat în anul 2022, cu scopul de transforma problemele de mediu cu care oamenii se confruntă în proiecte viabile pentru București și bucureșteni.

Fundația Comunitară București aduce laolaltă donatori, ONG-uri sau grupuri de inițiativă pentru a dezvolta comunități puternice și solidare, construind mecanisme de donație, fonduri de finanțare sau incubatoare de idei pentru oraș.

În 13 ani, entitatea a finanțat 875 de proiecte și burse din București și Ilfov, cu peste 28 de milioane de lei. Fundația Comunitară București este parte dintr-o mișcare națională, alături de alte 15 fundații comunitare din țară. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Simona Aruştei)