Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a decis, miercuri, să mențină rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an, a anunțat banca centrală, printr-un comunicat.

De asemenea, CA al BNR a hotărât păstrarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an, precum și menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

'Deciziile CA al BNR vizează asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. Consiliul de administrație reiterează că, în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru stabilitatea macroeconomică și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse', se arată în comunicatul băncii.

BNR precizează că monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condiții de păstrare a stabilității financiare.

Banca centrală amintește că rata anuală a inflației s-a mărit marginal în septembrie, la 9,88%, de la 9,85% în august 2025, în condițiile în care noile creșteri de dinamică consemnate de prețurile combustibililor și energiei și de subcomponentele non-alimentare ale inflației de bază au fost contrabalansate aproape în totalitate de evoluțiile de sens opus de pe segmentele LFO și produse din tutun.

Pe ansamblul trimestrului III 2025, rata anuală a inflației a crescut astfel la 9,88%, de la 5,66% în iunie, în contextul expirării la 1 iulie a schemei de plafonare a prețului la energia electrică și al majorării începând cu 1 august a cotelor de TVA și a accizelor. Efectele directe tranzitorii ale celor două șocuri inflaționiste succesive pe partea ofertei au afectat prioritar dinamica agregată a componentelor exogene ale IPC, în principal prin scumpirea drastică a energiei electrice și mai modestă a combustibililor, al căror impact a fost în mică măsură atenuat de decelerarea semnificativă a creșterii prețurilor LFO, în condițiile ieftinirii fructelor și legumelor.

La rândul ei, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a accelerat creșterea în trimestrul III 2025, urcând la 8,1% în septembrie, de la 5,6% în iunie. Ascensiunea reflectă transferarea aproape integrală a majorării cotelor de TVA asupra prețurilor de consum, inclusiv pe fondul rezilienței cererii pe anumite segmente și al nivelului crescut al așteptărilor inflaționiste pe termen scurt. Influențe suplimentare moderate au venit din dinamica încă ridicată a costurilor salariale și din efecte indirecte ale scumpirii energiei electrice și combustibililor, precum și din mărirea cotațiilor unor mărfuri agroalimentare și a cursului de schimb leu/euro.

În luna octombrie 2025, rata anuală a inflației s-a redus ușor, la 9,76%, în condițiile în care scăderile de dinamică consemnate pe segmentele combustibili și LFO au fost doar parțial contrabalansate ca impact de continuarea accelerării creșterii prețurilor energiei, ca efect al scumpirii gazelor naturale, în timp ce rata anuală a inflației CORE2 ajustat s-a menținut la 8,1%.

Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC - indicator al inflației pentru statele membre UE) a crescut în octombrie 2025 la 8,4%, de la 5,8% în iunie 2025. Rata medie anuală a inflației IPC s a mărit la 6,6% în octombrie, de la 5,1% în iunie, iar rata medie anuală a inflației calculată pe baza IAPC a urcat la 6,2% în octombrie, de la 5,3% în iunie 2025.

BNR menționează că noile date statistice reconfirmă creșterea cu 1,2% a activității economice în trimestrul II 2025, după stagnarea acesteia în trimestrul precedent, evoluție ce implică o deschidere mai modestă a deficitului de cerere agregată în semestrul I 2025 comparativ cu cea anticipată.

Se reconfirmă, de asemenea, stoparea descreșterii avansului în termeni anuali al PIB și menținerea acestuia la 0,3% în trimestrul II 2025, în contextul evoluțiilor de sens opus evidențiate la nivelul celor două componente majore ale cererii agregate. Astfel, cererea internă și-a accentuat scăderea de ritm în acest interval, în principal pe fondul comprimării ușoare a formării brute de capital fix față de perioada similară a anului trecut și al descreșterii pronunțate a aportului pozitiv al variației stocurilor, ce au fost doar parțial contrabalansate ca influență de creșterea consumului gospodăriilor populației, după declinul ușor înregistrat în trimestrul I 2025, subliniază BNR.

În schimb, evoluția exportului net și-a redus considerabil impactul contracționist în trimestrul II 2025, ca urmare a divergenței conturate între continuarea creșterii dinamicii anuale a volumului exporturilor de bunuri și servicii și scăderea notabilă consemnată de cea a volumului importurilor. Pe acest fond, deficitul comercial s-a redus vizibil față de perioada similară din 2024, iar deficitul de cont curent a înregistrat la rândul său o scădere, dar mai modestă, în condițiile deteriorării balanței veniturilor primare.

Potrivit BNR, cele mai recente date și analize indică o cvasi-stagnare a activității economice pe ansamblul semestrului II 2025, asociată însă cu o creștere a dinamicii anuale a PIB în trimestrul III, în condițiile unor evoluții eterogene la nivelul componentelor cererii agregate și al sectoarelor majore față de perioada similară a anului anterior.

Astfel, în intervalul iulie-septembrie 2025, vânzările cu amănuntul au înregistrat un mic declin în termeni anuali, iar producția industrială a continuat să se reducă ușor în iulie-august în raport cu intervalul similar din 2024. În schimb, dinamica anuală a volumului lucrărilor de construcții a consemnat un amplu salt pe ansamblul primelor două luni din trimestrul III, în condițiile unui reviriment pe toate segmentele, mai accentuat pe cel rezidențial. Totodată, variația anuală a exporturilor de bunuri și servicii și-a mărit decalajul pozitiv față de cea a importurilor în iulie-august, înregistrând o scădere relativ mai modestă față de trimestrul precedent. Drept urmare, deficitul comercial și cel de cont curent și-au accentuat contracția în termeni anuali în intervalul iulie-august 2025.

Pe piața muncii, datele recente arată atât noi descreșteri ale efectivului salariaților din economie în iulie și august 2025, cât și o mică scădere a ratei șomajului BIM (Biroul Internațional al Muncii) pe ansamblul trimestrului III, după majorarea și menținerea acesteia la o valoare medie de 6% în primele două trimestre ale anului. În același timp, sondajele de specialitate din luna octombrie indică o ușoară redresare a intențiilor de angajare pe orizontul foarte scurt de timp după slăbirea accentuată din trimestrul III, dar și o restrângere a deficitului de forță de muncă raportat de companii, inferioară totuși creșterii înregistrate pe ansamblul T3 2025.

Dinamica anuală a salariului brut nominal a continuat să se reducă în iulie-august, rămânând însă relativ ridicată, iar cea a costului salarial unitar nominal din industrie s-a reamplificat în august, revenind la o valoare de două cifre.

'Principalele cotații ale pieței monetare interbancare și-au accelerat întrucâtva scăderea în prima lună a trimestrului IV 2025, rămânând totuși peste nivelurile din aprilie, iar randamentele pe termen mediu și lung ale titlurilor de stat s-au înscris și s-au menținut de la mijlocul lui octombrie pe o traiectorie pronunțat descendentă, atingând valori minime ale ultimelor 12 luni. Cursul de schimb leu/euro a consemnat o creștere relativ abruptă în prima decadă a lunii octombrie, pe care și-a corectat-o parțial ulterior, în contextul revizuirilor succesive ale așteptărilor investitorilor privind perspectiva ratei dobânzii Fed, dar și pe fondul demersurilor interne legate de adoptarea celui de-al doilea pachet de măsuri fiscale corective', se arată în comunicatul de la banca centrală.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat și-a prelungit descreșterea în septembrie 2025, ajungând la 7,5%, de la 8% în august, în principal sub influența scăderii variației împrumuturilor societăților nefinanciare, dar și în condițiile în care ritmul creditului în lei pentru locuințe și-a stopat ascensiunea, iar cel al creditul în lei pentru consum a continuat să-și reducă nivelul de două cifre. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat s-a mai redus astfel ușor, la 69,1% în septembrie, de la 69,3% în august.

Noul Raport trimestrial asupra inflației va fi prezentat publicului într-o conferință de presă organizată în data de 14 noiembrie 2025. Minuta deliberărilor privind adoptarea deciziei de politică monetară în cadrul ședinței de miercuri va fi publicată pe website-ul BNR în data de 24 noiembrie 2025.

Următoarea ședință a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 19 ianuarie 2026.

Banca centrală a decis anul trecut, în două rânduri, scăderea ratei dobânzii cheie, în luna iulie, de la 7% pe an la 6,75% pe an, și în luna august la 6,5% pe an. Dobânda cheie era nemodificată din luna ianuarie 2023. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Simona Aruştei)