Rata sărăciei relative a fost, în anul 2024, de 19%, numărul persoanelor sărace corespunzător acestei rate fiind de 3.595.000 persoane, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică.

Potrivit INS, rata sărăciei relative reprezintă ponderea persoanelor sărace (care au un venit disponibil pe adult-echivalent mai mic decât pragul stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent) în totalul populației.

'Sărăcia este situația în care se află acele persoane ale căror venituri sunt atât de scăzute încât le este imposibilă atingerea unui standard de viață considerat ca fiind acceptabil în societatea în care trăiesc, care se confruntă cu dezavantaje multiple legate de șomaj, venituri mici, condiții de locuit precare, îngrijirea inadecvată a sănătății și bariere în accesul la învățământ, cultură, sport și petrecerea timpului liber. Estimată pe baza veniturilor totale disponibile, exclusiv contravaloarea consumului din resurse proprii ale gospodăriei, rata sărăciei relative a fost în anul 2024 de 19%. În valori absolute, numărul persoanelor sărace corespunzător acestei rate a fost de 3.595.000 persoane', se arată în publicația INS 'Dimensiuni ale incluziunii sociale în România, în anul 2024'.

Astfel, anul trecut, în România, aproape unul din cinci locuitori trăia într-o gospodărie ale cărei venituri erau mai mici decât pragul stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent.

Rata sărăciei a fost mai ridicată în rândul femeilor decât al bărbaților, diferența fiind însă de doar 0,1 puncte procentuale (19% față de 18,9%).

INS subliniază că riscul de sărăcie afectează cu intensitate diferită populația în funcție de grupa de vârstă, de capacitatea de muncă de care dispune și, evident, de veniturile obținute.

Cea mai înaltă incidență a sărăciei se întâlnește în rândul copiilor în vârstă de până la 18 ani și al tinerilor de 18-24 ani. Astfel, în anul 2024 ponderea copiilor în vârstă de până la 18 ani, aflați în risc de sărăcie, a fost de 26,2%, iar dintre tinerii de 18-24 ani, 22,2% s-au aflat sub pragul de sărăcie, mult peste nivelurile corespunzătoare adulților.

Sărăcia este inegal distribuită și în profil regional. În anul 2024, rata sărăciei a fost de 8 ori mai mare în regiunea Sud-Vest Oltenia decât în regiunea București-Ilfov. Cele mai mari rate ale sărăciei s-au înregistrat în regiunile Sud-Vest Oltenia (29,8%), Sud-Est (26,8%) și Nord-Est (26,4%), iar cea mai mică în București-Ilfov (3,7%).

Publicația INS mai arată că, anul trecut, cei mai săraci (adică acele persoane care au un venit de până la 40% din valoarea medianei distribuției veniturilor disponibile pe adult-echivalent) reprezintă aproape două cincimi din numărul total al persoanelor considerate sărace la nivelul pragului 'standard' de 60%.

'Acesta poate conduce la concluzia că sărăcia în România este foarte profundă, multe persoane având șanse reduse de a se desprinde din această situație într-un timp scurt', subliniază sursa citată. AGERPRES/(AS-redactor: Nicoleta Gherasi, editor: Andreea Marinescu, editor online: Simona Aruştei)