România este singura țară din Europa care atrage mai puțini turiști internaționali astăzi decât în perioada comunistă, în condițiile în care, în 1980, țara era vizitată de peste 3,4 milioane de turiști străini iar în prezent numărul turiștilor străini este puțin peste 2 milioane, susține Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT).

'ANAT atrage atenția asupra unui adevăr dureros: România este singura țară din Europa care atrage mai puțini turiști internaționali astăzi decât în perioada comunistă. În 1980, România era vizitată de peste 3,4 milioane de turiști străini. La Revoluție, fluxul se situa la aproximativ 3,2 milioane, odată cu deschiderea frontierelor și afluxul de curioși care doreau să vadă România eliberată de comunism. Dar curiozitatea nu ține loc de strategie, iar ceea ce a urmat a fost o tranziție fără direcție, fără investiții și fără viziune. Astăzi, după mai bine de trei decenii de democrație, deschidere și integrare europeană, numărul turiștilor străini abia depășește 2 milioane', se precizează într-un comunicat al organizației.

Reprezentanții ANAT acuză că, deși există o lege care se referă la prima de incoming care se acordă pentru turiștii străini aduși, miniștrii ultimilor trei ani nu au reușit să acorde aceste prime. Pe de altă parte, bugetul național de promovare turistică este de doar 2 milioane de euro pe an, din care majoritatea sumei se îndreaptă către târguri.

'Este, probabil, singurul indicator macroeconomic în care România stă mai rău decât înainte de 1989. Și singurul domeniu unde nu există nicio strategie coerentă, consecventă și aplicată după Revoluție', a declarat Alin Burcea, președintele ANAT, în comunicat.

ANAT subliniază, în context, că, în timp ce vecinii au construit industrii turistice, România a privit din tribune iar diferența nu o fac frumusețile naturale sau de patrimoniu ci respectul pentru acest sector și viziunea strategică.

'Albania, un stat care în 1990 era închis complet lumii, depășește astăzi România de aproape 6 ori. Ungaria, cu o populație mai mică, atrage de 6 ori mai mulți turiști. Bulgaria, cu ofertă similară, ne depășește de 3 ori. Astăzi, cifrele sunt implacabile: Franța - 101 milioane de turiști, Spania - 94 milioane, Italia: - 68,5 milioane, Turcia - peste 50 milioane, Grecia - peste 40 milioane, Albania - 11,7 milioane, Ungaria - 13 milioane, Bulgaria - 5,7 milioane, Polonia - 7,9 milioane, Serbia - 2,4 milioane, Ucraina, în război - 2,5 milioane, România: - 2,0-2,2 milioane turiști străini cazați', se menționează în comunicat.

Președintele ANAT consideră că turismul românesc nu a fost niciodată tratat ca un sector strategic, deși ar putea reprezenta peste 10% din PIB și ar genera investiții, locuri de muncă, branding internațional și dezvoltare regională.

'Turismul nu poate crește singur. Lumea nu vine în România doar pentru că avem munți, deltă și mănăstiri. Trebuie să ne dorim să fim pe hartă și să muncim pentru asta, trebuie să apărem în cataloage internaționale cu ofertele noastre, să avem un produs coerent cu care să ne prezentăm la târgurile internaționale', a afirmat Alin Burcea.

Cifrele Institutului Național de Statistică (INS), citate de ANAT, arată că fluxul brut de intrare - vizitatori străini la frontieră - este mare, de aproximativ 14,78 milioane în 2023, fapt din care rezultă că România este azi mult mai des traversată/vizitată de nerezidenți decât în anii '90. Pe de altă parte, turiștii străini care chiar se cazează în unități turistice sunt în număr de 1,5 - 2,2 milioane în ultimii ani (2022-2024), adică un incoming 'turistic comercial' comparabil ca ordin de mărime cu media anilor '80, chiar dacă țara e mult mai des tranzitată.

'Avem o boală cronică: discontinuitatea. Fiecare guvern schimbă structuri, strategii, logo-uri, direcții și priorități. Promovarea românească se face cu pauze, cu bugete insuficiente, fără o identitate coerentă și fără un calendar predictibil. În timp ce alte state au creat agenții profesioniste, finanțare multianuală și modele de atragere de rute aeriene, noi încă facem 'strategii' care nu prind nici măcar anul electoral. Rezultatul? România are mulți vizitatori de tranzit, dar prea puțini turiști care rămân. Adică pierdem exact ceea ce contează: nopțile de cazare, consumul local, experiența, reputația', subliniază sursa citată.

ANAT atrage atenția că prețul indiferenței strategice față de incoming va genera pierderi directe de miliarde de euro anual dar și pierderi de zeci de mii de locuri de muncă potențiale în HoReCa, transport, cultură, retail și servicii conexe. Totodată, imaginea internațională a României va fi de destinație turistică necompetitivă și lipsită de viziune.

În aceste condiții, organizația cere ca incoming-ul să fie declarat prioritate economică, tratat ca export de servicii și susținut prin strategie multianuală, buget predictibil, mecanisme transparente, parteneriat public-privat real și profesionalizare, nu rotație politică.

'Actualul ministru, Radu Miruță (ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, n.r.), nu doar că nu este interesat de nimic din ceea ce înseamnă turism în România, dar critică, practic, tot ceea ce se întâmplă astăzi în acest domeniu. Târgurile internaționale de turism 'nu au sens', voucherele de vacanță sunt considerate 'o golăneală'. Este evident că, în contextul unei asemenea abordări guvernamentale, numărul de turiști va fi în scădere', se mai arată în comunicatul Asociației din domeniu. AGERPRES/(AS - editor: Andreea Marinescu, editor online: Simona Aruştei)