Potențialul României este atât de mare, încât, chiar dacă nu am ales căile cele mai profitabile, uneori cele mai etice, legale, tot ne-am dezvoltat foarte mult, a afirmat, miercuri, președintele executiv al Asociației Române a Băncilor (ARB), Florin Dănescu.

'Făcând o cercetare, am constatat că un indicator foarte bun pentru compararea bunăstării - PIB/locuitor - ne poziționa pe noi în '90, cumva la începutul economiei de piață, să spunem, cu 1.644 de dolari pe locuitor și au trecut 10 ani până în 2000 când am stat pe loc, absolut pe loc, ca un deceniu pierdut., Cu toate astea, cu cei 10 ani de pauză și urmând ceilalți 25 de ani, pierduți, media noastră de creștere anuală ne poziționează printre primele țări din lume ca ritm de creștere al PIB/locuitor, fără ca populația să fi scăzut statistic măcar, adică cifrele pe care le-am folosit noi. Și zici 'Wow, parcă nu ne așteptam la asta', că tot timpul aud nemulțumirile noastre vizavi de economia noastră, ce ar fi trebuit să facă. Cum de am crescut atât de repede cu o finanțare atât de mică? Asta este întrebarea. Și antreprenorii ne întreabă la întâlnirile pe care le avem - toți ne întreabă același lucru - totuși nivelul de trai crește, vedem în jurul nostru vechea discuție, dar avem atâtea nemulțumiri și atâtea neîmpliniri. Și răspunsul acesta este: da, am crescut. Potențialul nostru este atât de mare, încât, chiar dacă nu am ales căile cele mai profitabile, uneori cele mai etice, legale, tot ne-am dezvoltat foarte mult', a susținut Dănescu, la Conferința 'Viitorul sistemului financiar în noul context național și global - Riscuri, Oportunități și Ancore'.

Reprezentantul ARB a subliniat că, în România, intermedierea financiară - adică creditele acordate populației și companiilor raportate la PIB, este cea mai mică din Europa, de aproape 23%, comparativ cu o medie europeană în jur de 77%.

'Problema structurală a finanțării României este că partea bancară a finanțării are două perspective care duc la un paradox, în sensul că băncile rămân principalul finanțator al României. Ca și active, urcă undeva la 75% din totalul activelor financiare românești. În concluzie, băncile sunt principalul finanțator al României în toate componentele sale - stat, populație, companii - nu neapărat în ordinea asta, în orice ordine doriți, dar intermedierea financiară, adică creditele acordate de exemplu populației și companiilor raportate la PIB, această formă de finanțare este cea mai mică din Europa. Dacă noi avem o intermediere financiară - credite raportate la PIB - de 23% aproximativ, media europeană este undeva la 77%, iar asta arată cumva surprinzător chiar pentru economiștii cu experiență că vizavi de cultura pe care o avem, mesajele care sunt date uneori chiar de către reprezentanții statului român cu privire la a te finanța sau nu, crești afacerea prin creditare sau nu sau a rămâne acolo unde ai resursele - ne aducem aminte de acel sfat al bunicilor noștri care spun 'nu te întinde mai mult decât ți-e plapuma', dar asta este valabil cultural și în alte profesii. La nivel de antreprenor ăsta este un drum sigur spre eșec. Înseamnă că nu te finanțezi, nu crești afacerea și, oricât de bine merge afacerea cantitativ, ești condamnat la dispariție', a explicat Florin Dănescu.

Potrivit acestuia, această comparație între valorile intermedierilor financiare 'spune foarte multe'.

'Comparația asta între 23 și 77 spune foarte, foarte mult. Asta arată omogenitatea și corelația puternică pe care o are intermedierea financiară cu toate cifrele economice - și de preț și de diferențial de curs și așa mai departe. Acum, (...) mergem mai departe și spunem - bun, până la urmă de ce influențează atât de mult negativ o intermediere financiară scăzută? În primul rând pentru că canalul bancar asigură o transparență, chiar o legalitate, o colectare, fiscalizare pe o autostradă la vedere. Asta înseamnă să fii inclus financiar între altele - și pentru companii, și pentru indivizi. Și dacă vezi această intermediere financiară mică îți pui întrebarea - ce se întâmplă în restul celor care au cont la bancă, care au afacere, care-și iau, poate, un credit sau nu - nu neapărat - unde sunt localizați? O mare parte în creditul comercial. Este foarte bine, este un act etic, legal corect, teoretic în economie, acceptat. Dar când auzi că raportul între creditul comercial care înseamnă acel credit pe care îl ia o firmă indirect - sau mai puțin vizibil - prin plata mai târzie a facturii, când afli că raportul dintre creditul comercial și creditarea făcută de bănci este de 2:1, atunci lucrurile se schimbă. Cantitățile nu mai reflectă ceva organic, ceva echilibrat care să ducă la un rezultat economic comparativ cu cel al vecinilor noștri și al membrilor UE, cel puțin', a atenționat oficialul ARB.

Florin Dănescu a participat, miercuri, la Conferința 'Viitorul sistemului financiar în noul context național și global - Riscuri, Oportunități și Ancore', dedicată domeniului Finanțe&Bănci&Asigurări&Leasing&Piață de capital. Evenimentul face parte din seria conferințelor internaționale 'Bucharest Leaders' Summit - A Road Map to the Future', organizată de Grupul de presa MediaUno în perioada 03 - 21 noiembrie 2025. AGERPRES/(A - redactor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)