România nu va intra în faliment, pentru că va apela la inflație, iar un stat în propria monedă nu dă faliment, pentru că tipărește cât este nevoie, a afirmat, miercuri, președintele Asociației CFA România, Adrian Codirlașu, la un eveniment de specialitate.

Întrebat dacă este probabilă intrarea în faliment a statului român, Codîrlașu a răspuns: ''Nu, se va utiliza inflația'.

'Un stat în propria monedă nu dă faliment, pentru că tipărește cât e nevoie. Mă rog, cei care dețin datoria lui publică își primesc bani înapoi, problema e ce mai pot cumpăra cu acei bani. Deci, un stat în propria monedă nu dă default. Unde dă default - în valută, cum s-a întâmplat cu Grecia', a adăugat el.

Potrivit prognozelor Asociației CFA România, inflația va scădea spre 6-7% la finele anului, iar TVA va crește la începutul anului viitor.

'Noi, acum cu mai puțin de o lună, ne-am lansat outlookul pentru România, outlook-ul pentru anul viitor. Spuneam că inflația o vedem pe finalul anului undeva între 6 și 7%, pentru că vedem încă majorări de taxe și chiar am menționat că TVA-ul probabil va crește la început anului viitor. Avem două scenarii în vedere: fie cota generală, dar crescând cota generală, cum am văzut anul acesta, este suficient să crească cota generală că semnalul dat către piață e 'cresc prețurile' și nici nu a apucat să se aplice, că în iulie am avut un jump pe inflație. De asta o creștere a cotei generale clar creează anticipații, nu e doar efectul direct, e și cel al anticipațiilor. Celălalt scenariu este să crească cotele reduse către cea standard. Eu am susținut lucrul ăsta în vară. De ce? Pentru că cota efectivă de TVA era undeva la 13% și se putea crește de la 13% (...). Crescând cotele reduse și cea standard rămânând la 19%, semnalul dat către piață era cu totul altul. Pe când așa am dat semnal 'cresc prețurile' și s-a văzut cum au crescut. Deci, sunt anticipațiile care funcționează și vor funcționa în continuare, de asta ne așteptăm la inflație plus, cum spuneam, deficitul bugetar. Deficitul bugetar e inflaționist, sunt bani tipăriți care caută să cumpere bunuri și servicii și creează cerere internă și, automat, creșteri de prețuri', a explicat Adrian Codîrlașu.

O cale de rezolvare a situației ar fi 'responsabilizarea' țintei de aderare la euro, spune acesta, însă, în opinia sa, Guvernul 'nu vrea în zona euro'.

'În opinia mea, Guvernul nu vrea zona euro, că acolo vin reguli stricte de politică fiscală și de bună guvernanță din partea fiscală. Când se uită la dezechilibrele noastre, da, le aducem doar dezordine. Principiile de la Maastricht rămân, dar, din păcate, probabil de anul viitor nu vom mai avea perspectivă să le îndeplinim, că vom sări cu datoria publică peste 60% din PIB. Care-i problema cu datoria publică? Am văzut comparații: dar Franța are nu știu cât, 120, Italia are nu știu cât, Grecia... Dar să ne uităm și la ce dobândă se împrumută. Noi ne împrumutăm la dobânzi duble și, practic, 60% a noastră este echivalent cu 120-130% datorie publică a Italiei sau Franței. Deci, deja suntem acolo ca și costuri. A ridica și mai mult, clar, e nesustenabil. Și de asta ducem dobânda jos, inflație mare, expandăm PIB-ul cu inflație mare. Când raportăm datoria la PIB, oho, ce bine stăm', a arătat finanțistul.

Adrian Codîrlașu a participat, miercuri, la Conferința 'Viitorul sistemului financiar în noul context național și global - Riscuri, Oportunități și Ancore', dedicată domeniului Finanțe&Bănci&Asigurări&Leasing&Piață de capital. Evenimentul face parte din seria conferințelor internaționale 'Bucharest Leaders' Summit - A Road Map to the Future', organizată de Grupul de presa MediaUno în perioada 03 - 21 noiembrie 2025. AGERPRES/(A - redactor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)