Reducerea impozitelor pe muncă, ''nuanțarea'' aplicării taxei pe cifra de afaceri, compensarea facturilor restante pe care autoritățile publice le datorează constructorilor pentru lucrările executate cu obligațiile fiscale ale acestora, precum și acordarea de credite cu dobândă parțial subvenționată sunt propunerile pe care patronatele din construcții le vor discuta luni cu ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Scopul acestei întâlniri vizează continuarea unui număr cât mai mare de proiecte de infrastructură și susținerea dezvoltării economice a țării.

'Noi suntem optimiști și, în sensul ăsta, noi încercăm din nou, ca de fiecare dată, să venim cu propuneri către Guvernul României și am primit o veste bună de la domnul președinte (președintele Federației Patronatelor Societăților din Construcții, Cristian Erbașu - n. r.) că suntem așteptați luni de domnul ministru de Finanțe, pentru a duce mai departe propunerea noastră legată de aceste proiecte', a afirmat vicepreședintele FPSC, Irinel Gheorghe, la o conferință de specialitate.

La rândul său, Cristian Erbașu a precizat că întâlnirea cu ministrul Nazare vine în urma unor adrese pe care patronatele le-au trimis Guvernului de-a lungul timpului.

'Nu suntem invitați, sper eu, formal, ci în urma unor adrese pe care le-am făcut noi. Vedem cât de mult, dacă ei ne vor explica nouă că nu-s bune sau vor mai multe lămuriri. Punctele, în primul rând, se referă la taxe. Noi suntem pe ideea de a reduce anumite taxe, mai ales pe cele pe muncă, taxa de 1% din cifra de afaceri nu de a fi aplicată brutal. Poate să fie și 2%, dar depinde în ce context și pentru ce. Adică trebuie un pic nuanțată. Ea era prevăzută inițial ca să combată tendința unor companii, mai ales străine, de a exporta profitul, de a-l duce la ei în țară și de a nu plăti impozitul pe profit. Una e una, alta e alta. S-a reușit acest lucru, parțial, dar pe de altă parte ai făcut un bine și ai făcut de două ori mai mult rău. Deci, trebuia făcut nuanțat și așa făcusem și noi propunerile la vremea respectivă. În continuare, vom merge pe ideea de a reduce impozitele pe muncă - se pot mări impozitele pe alte lucruri, pe proprietate, pe dividende, pe alte componente, evident pentru a echilibra bugetul. Mai mult decât atât, noi nu suntem atât de visceral împotriva măririi salariului minim. Am demonstrat-o în breasla noastră', a transmis acesta.

Potrivit legii, impozitul minim pe cifra de afaceri se aplică firmelor care au afaceri de peste 50 de milioane.

O altă propunere cu care reprezentanții FPSC o au pentru ministrul de Finanțe este compensarea datoriilor pe care le are statul către constructori cu obligațiile fiscale ale acestora.

'Vă dau un exemplu, acela al datoriilor, al compensării. Dacă eu am o datorie la dumneavoastră de 7 lei și dumneavoastră o datorie la mine de 2 lei, în condițiile astea datoria reală e de 5 lei. Aceste compensări trebuie făcute. Statul zice așa: eu, Guvernul, nu sunt responsabil de autoritățile locale. Autoritățile locale nu reprezintă statul. Când vrea, reprezintă statul, sunt statul, când nu vrea, nu sunt statul. Și aici autorități locale se aventurează în cheltuieli, la care ulterior eu, autoritate centrală, dacă fac aceste compensări, voi pierde niște încasări, pentru că autoritățile locale au făcut mai multe cheltuieli decât erau ele capabile. Și nu este fair, pentru că unii sunt mai cumpătați, alții sunt mai puțin cumpătați, iar aceia care nu sunt cumpătați iau din banii celorlalți. Și cu treaba asta trebuie găsită o soluție. (...) Această compensare, după părerea mea, trebuie realizată (...) mai ales acum că s-au mărit și se vor mări foarte mult în următorii ani impozitele pe proprietate, care de regulă se duc la autoritățile locale. Autoritățile locale vor avea posibilitatea să aibă bugete în momentul ăla, să își compenseze impozitele pe proprietate cu datoriile pe care le fac ei', a susținut Cristian Erbașu.

Acesta a mai spus că nu există o evidență a sumei totale a facturilor restante pentru care constructorii trebuie să fie plătiți.

'Nu există o evidență a sumei facturilor (...), din păcate, este o discrepanță extrem de mare între valoarea lucrărilor realizate de constructori și valoarea lucrărilor facturate de constructori. De ce? Birocrația este utilizată mai ales de stat, pentru că privatul are un interes să se ruleze, în momentele astea extrem de parșiv. Când știe că nu are bani, îți cere pentru o factură un munte de documente. E imposibil să nu găsească el ceva și te amână la nesfârșit. Când are bani mai ales dacă trebuie să facă plăți rapide că altfel pierde fondurile europene, îți lasă o factură cu 5 hârtii, pentru că acolo este interesul lui să consume banii și se trezește la un moment dat, după ce s-a făcut plata, vin controalele că, aoleu, plata aia n-a fost în regulă făcută', a menționat șeful FPSC.

La întâlnirea de luni de la Ministerul de Finanțe vor fi prezenți și reprezentanți ai trei bănci: CEC Bank, Exim Bank și Banca de Investiții și Dezvoltare.

'Ne ducem cu o propunere luni legată de proiectele care pot fi amânate (...) Sunt anumite firme de construcții care au câștigat aceste proiecte și care vor să le continue. Cum? Apelând la credite de la bănci comerciale și propunerea noastră este ca statul să vină să susțină o parte din dobândă și să garanteze, cumva, plata acelor credite. Domnul ministru ne-a promis că la întâlnirea pe care o să o avem o să fie prezente cele trei bănci - CEC, Exim și Banca de Investiții - și sper să găsim o rezolvare pe anumite proiecte, cele care sunt sub 30%, dar care sigur reprezintă, să spunem, un grad mare al costurilor de conservare, un grad mare al rezultatelor sociale care, nu știu, sunt generate în comunitatea respectivă. Adică, sigur, trebuie gândite și astea, pentru că bănuiesc că aceste împrumuturi nu sunt într-un sac fără fund și atunci trebuie gândite și puse într-o anumită logică', a intervenit vicepreședintele Federației, Irinel Gheorghe.

Consiliul Concurenței și Federația Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC) au organizat sâmbătă, la Sinaia, conferința 'Provocări concurențiale în sectorul construcțiilor'. AGERPRES/(A - redactor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Andreea Lãzãroiu)