România traversează un 'examen de maturitate' economică, iar multe companii par să intre într-o nouă etapă de consolidare și de dezvoltare, susține Csaba Balint, membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR).

'Au trecut 35 de ani de când România a făcut trecerea către economia de piață. 35 de ani nu sunt nici foarte mulți, nici puțini. În acest interval, economia românească a înregistrat o convergență remarcabilă. Pe de altă parte, observăm și provocări macroeconomice importante: deficitele gemene ridicate semnalează vulnerabilități care nu pot fi ignorate. Poate că nu este o exagerare să spunem că România traversează, la rândul ei, un 'examen de maturitate' economică. Corecția deficitului bugetar este esențială, iar multe companii par să intre într-o nouă etapă de consolidare și dezvoltare. Ceea ce observ, cu optimism, este că există energie, inițiativă și potențial pentru a depăși cu bine acest test. Totuși, un plus de disciplină - sau, dacă vreți, de prudență - și simțul măsurii ar putea crește considerabil șansele de reușită', a spus oficialul BNR, în cadrul unei conferințe organizată de Camera de Comerț Americană în România (AmCham România) și Ziarul Financiar.

Potrivit acestuia, de obicei, atunci când se vorbește despre leadership și guvernanță în fața unei audiențe formată din lideri ai mediului de afaceri, tendința este să ne gândim automat la guvernanța corporativă.

'Totuși, merită subliniat faptul că guvernanța are, în realitate, trei niveluri: guvernanța macroeconomică, guvernanța corporativă și, nu în ultimul rând, guvernanța supranațională - în cazul nostru, cea mai relevantă fiind cea exercitată la nivelul Uniunii Europene. Din perspectiva unui bancher central, cel mai apropiat domeniu de guvernanță este, desigur, cel macroeconomic. Dacă vrem să înțelegem guvernanța prin prisma unei bănci centrale, începem de la întrebarea: care este rolul unui bancher central la o petrecere? Rolul lui este să ia șampania când petrecerea este în toi - după cum spunea, cu umor, fostul președinte al Rezervei Federale, William McChesney Martin, încă din anul 1955', a declarat Csaba Balint.

În viziunea specialistului, bunele practici în guvernanța băncilor centrale nu se rezumă doar la prudență, ci acestea joacă un rol mai amplu, un veritabil act de echilibru, cu funcție stabilizatoare în economie.

'O guvernanță eficientă presupune, totodată, un echilibru adecvat între politica fiscală și politica monetară. Atunci când politica fiscală este relaxată, de regulă, politica monetară trebuie să adopte o atitudine mai restrictivă, pentru a menține stabilitatea macroeconomică. Este însă esențial de subliniat că politica monetară nu poate, în orice situație, să substituie o politică fiscală sustenabilă. Cele două trebuie să fie complementare. Un exemplu concret din România, de natură prudențială, a fost introducerea unor reguli mai stricte privind gradul de îndatorare al gospodăriilor, înainte de izbucnirea crizei pandemice. În sens invers, în anul 2020 a fost implementat un program de achiziție de instrumente de datorie emise de statul român - program care nu a reprezentat QE (Quantitative Easing - Relaxare Cantitativă n.r.), prin definiție, ci o intervenție minimă, calibrată, adaptată contextului specific și utilizată cu măsură pentru a debloca piața. Pentru a rezuma funcționarea guvernanței macroeconomice printr-o imagine simplă: o mașină nu se conduce doar cu accelerația, ci și cu frâna. Este esențial de reținut că stabilitatea financiară este un bun public, un element care trebuie protejat în beneficiul tuturor', a subliniat Csaba Balint.

Acesta a adăugat că, periodic, pot apărea momente în care politicile fiscale și cele monetare să nu fie perfect aliniate.

'În astfel de situații, independența instituțională a băncii centrale devine esențială pentru ca aceasta să își poată îndeplini mandatul. În general, cadrul legislativ conferă băncilor centrale independența decizională necesară. Cu alte cuvinte, libertatea de a-și alege instrumentele adecvate pentru atingerea obiectivelor. Însă, obiectivele fundamentale, precum stabilitatea prețurilor și stabilitatea financiară, sunt determinate de actorii politici aleși democratic. Prin urmare, independența băncii centrale se bazează, în esență, pe un acord social, o delegare a responsabilității în beneficiul interesului public. Imaginați-vă independența unei bănci centrale ca pe un activ care stă în bilanțul băncii. Un activ de o valoare inestimabilă', a susținut reprezentantul BNR.

Ziarul Financiar și Camera de Comerț Americană în România (AmCham România) au organizat, vineri, ediția a 6-a a conferinței 'ZF&AMCHAM | Arta Echilibrului: Leadership și Guvernanță sub Presiunea Reputației și Reglementării'. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Daniel Badea, editor online: Simona Aruştei)