România nu a învățat nimic din greșelile celor 35 de ani de după Revoluție și continuă să susțină o dezvoltare economică având ca unic element de competitivitate forța de muncă prost plătită, susțin reprezentanții Blocului Național Sindical (BNS).

Într-un comunicat remis joi AGERPRES, BNS vine cu concluzii după reuniunea Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social de miercuri.

'Situația nu e chiar atât de rea pe cât au descris-o prim-ministrul și patronatele pentru a justifica înghețarea salariului minim, este doar un context politic favorabil mediului de afaceri, moment ce se încearcă a fi valorificat prin maximizarea profiturilor. Pentru unii favorizați, cele mai mari profituri se fac pe timp de criză! Poate înțelegem atitudinea patronatelor, dintotdeauna au fost împotriva creșterii salariului minim, nu înțelegem însă atitudinea Guvernului României care ar trebui să-și protejeze cetățenii. Criza economică este suportată în primul rând de oameni, firmele au posibilitatea să-și recupereze creșterile de costuri prin prețurile practicate, în final totul se răsfrânge asupra consumatorului final, adică cetățeanul', susțin reprezentanții organizației sindicale, în comunicat.

Potrivit sindicaliștilor, 'culmea absurdului este că, deși pentru prima dată salariul minim se calculează după o formulă legată clar de productivitate, patronatele au în continuare același mesaj, ca și cum nu s-a schimbat nimic'.

'Și mai absurd este că prim-ministrul le dă dreptate, deși Ministerul Muncii dovedește cu evaluări economice că salariul minim poate crește la 4.325 de lei, în corelație directă cu creșterea productivității, deci fără a afecta competitivitatea mediului economic la nivel național', afirmă aceștia.

Deși patronatele au insistat pe nevoia de a îngheța salariul minim susținând că situația economică este una defavorabilă și că este foarte greu să păstreze actualele locuri de muncă, '5 minute mai târziu', la dezbaterea celui de-al doilea punct pe ordinea de zi a CNTDS, despre reducerea contingentului de lucrători străini aduși din state terțe, patronatele au solicitat creșterea numărului de la 100.000 la 150.000, deși propunerea Ministerului Muncii era de reducere la 75.000.

Argumentele patronatelor au fost că nevoia lor de forță de muncă nu poate fi acoperită de resursa de muncă existentă în România, spune BNS.

În acest context, sindicaliștii atrag atenția asupra 'duplicității Guvernului' care, pe de o parte, afirmă că se impun măsuri pentru creșterea ratei ocupării în România, iar, pe de altă parte, susține importul masiv de forță de muncă din state terțe, pe un salariu minim înghețat.

'De fapt, Guvernul și patronatele au nevoie de sclavi, tăcuți și plătiți cu un salariu minim erodat puternic de inflație! Mulți și ieftini!', se arată în comunicat.

BNS face referire și la 'incoerența politicilor guvernamentale, care sacrifică interesul public în favoarea capitalului privat, blocând astfel orice progres real în creșterea nivelului de trai al lucrătorilor români'.

'În concluzie, România nu a învățat nimic din greșelile celor 35 de ani de după Revoluție. Continuăm să susținem o dezvoltare economică cu unic element de competitivitate forță de muncă prost plătită. Și apoi ne mirăm că românii decid să părăsească țara pentru piețe ale muncii care știu să respecte lucrătorii și drepturile acestora', subliniază sindicaliștii.

În opinia BNS, după ședința Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social, se constată opacitatea organizațiilor patronale în fundamentarea punctelor de vedere susținute - chiar și atunci când lucrurile sunt evidente refuză să le accepte -, dar și 'complicitatea Guvernului cu mediul de afaceri pe care îl susține necondiționat'. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu)