Regulile se schimbă mai repede decât pot fi înțelese în România ultimilor ani iar costul fiecărei decizii fiscale se simte în respirația companiilor, în salarii, în facturile la energie, în dobânzile de 8% la creditele pentru companii, consideră președinta Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), Cristina Chiriac.

'În România ultimilor ani, regulile se schimbă mai repede decât pot fi înțelese, iar costul fiecărei decizii fiscale se simte în respirația companiilor - în salarii, în facturile la energie, în dobânzile de 8% la creditele pentru companii. Nu vorbim despre grafice și tabele, ci despre oameni care duc în spate motorul economiei. Avem, însă, un sistem care taxează din ce în ce mai mult munca și subvenționează nemunca, iar echilibrul nu poate fi restabilit fără curajul de a recunoaște această realitate. Suntem pregătiți să creăm grupuri de lucru mixte - antreprenori, economiști, experți fiscali și reprezentanți ai autorităților - pentru a livra soluții concrete, cuantificabile, prin care deficitul bugetar real poate fi redus. Măsurile propuse vor fi sintetizate și transmise premierului și decidenților politici, pentru a demonstra că România poate echilibra bugetul fără a sufoca mediul privat', a precizat aceasta la Brăila, unde peste 200 de antreprenori din toate sectoarele economiei românești au participat la prima ediție a conferinței naționale 'SupraTAX', organizată de CONAF.

Potrivit Cristinei Chiriac, formatul SupraTAX s-a născut dintr-o nevoie de luciditate, pentru a readuce rațiunea în centrul deciziei economice și a demonstra că echilibrul bugetar nu se obține sufocând economia, ci lăsând-o să respire.

Evenimentul de la Brăila deschide o serie de dialoguri naționale între mediul de afaceri și factorii de decizie, menite să genereze soluții fiscale și economice aplicabile imediat, nu doar analize teoretice.

Seria 'SupraTAX' pornește de la o realitate pe care mediul privat o trăiește în fiecare zi: România nu mai are doar o problemă de presiune fiscală, ci una de suprataxare care riscă să devină un dezechilibru structural. Potrivit Eurostat, inflația din România a ajuns la 8,6% în septembrie 2025, cea mai ridicată din Uniunea Europeană, în condițiile în care media zonei euro este de doar 2,2%. Diferența arată că România se scumpește mai repede decât restul Europei iar atunci când prețurile cresc mai repede decât veniturile, costul real îl plătește economia productivă, subliniază organizația.

În absența predictibilității fiscale și a stabilității mediului economic, chiar și piețele profitabile pot deveni terenuri de retragere pentru marile lanțuri de retail internaționale. De aceea, SupraTAX își propune să atragă atenția asupra acestui risc real: pierderea încrederii investitorilor nu vine peste noapte, ci în urma unui cumul de decizii incoerente, care descurajează capitalul să rămână pe termen lung, precizează organizatorii.

'În loc să restructureze cheltuielile publice, statul continuă să caute soluții în veniturile private. Guvernul nu are bani, în afară de cei pe care îi ia de la oameni. Este o realitate pe care antreprenorii o resimt în fiecare zi, în facturi, contribuții și reglementări succesive. În loc de sancțiuni repetate, România are nevoie de un parteneriat real între stat și contribuabil. Toate acestea se întâmplă într-un context în care Guvernul a venit, în lanț, cu trei valuri succesive de măsuri fiscale care afectează direct mediul privat: creșterea TVA standard la 21% de la 1 august 2025 și restructurarea cotelor reduse, ceea ce înseamnă costuri în lanț pentru aproape toate industriile; limitarea și restrângerea regimului microîntreprinderilor - plafonarea succesivă a cifrei de afaceri eligibile (de la 500.000 euro la 250.000 euro în 2025, cu anunțul clar că va coborî la 100.000 euro din 2026) și trecerea accelerată a firmelor mici la impozit pe profit de 16%; majorarea accizelor și taxelor specifice pe energie, combustibil etc.; anunțuri repetate despre noi contribuții sectoriale, fără analiză de impact transparentă; și, în paralel, promisiunea reducerii deficitului bugetar din venituri suplimentare, nu din reforma reală a cheltuielilor publice', se precizează în comunicat.

În cadrul dezbaterii de la Brăila, antreprenorii și specialiștii prezenți au conturat un set de măsuri realiste și aplicabile, care să reechilibreze relația dintre stat și contribuabil. Printre măsuri se numără taxarea inversă generalizată la TVA pentru facturi peste 5.000 euro, compensarea contribuțiilor datorate bugetului de stat cu sumele cuvenite și neîncasate reprezentând concedii medicale, eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA 1%), eliminarea impozitului pe construcții ('taxa pe stâlp'), eliminarea limitării cheltuielilor de consultanță și management la 1% și plafonarea bazei de calcul a contribuțiilor sociale pe suma veniturilor (la CAS, pe suma veniturilor din muncă; la CASS, pe suma tuturor veniturilor) .

Totodată, antreprenorii propun impozitarea sumelor care nu pot fi justificate (declarație inițială de patrimoniu - T0, perioada scurtă de conformare voluntară, cota majorată de 70% aplicată în toate cazurile, după perioada de conformare), eliminarea CASS la tichetele de masă, reintroducerea creditului fiscal pentru creșe și grădinițe pentru stimularea natalității și reducerea analfabetismului funcțional, indexarea amortizării fiscale cu inflația și încurajarea conformării voluntare la plată anticipată prin bonificații.

Alte măsuri vizează uniformizarea bazei de impozitare pentru clădiri deținute de persoane fizice și juridice, diferențierea impozitului doar în funcție de folosință (rezidențial sau nerezidențial/comercial), scutirea totală de impozit pe venit pentru femeile antreprenor care au în întreținere trei sau mai mulți copii minori, până la un plafon anual al veniturilor de maximum 100.000 euro și consolidarea Codului fiscal precum și a Codului de procedură fiscală în sensul aprobării unor forme complete care să includă actele subsecvente: normele date în aplicare, precum și toate ordinele date în aplicarea articolelor.

'În ultimul deceniu, Codul Fiscal al României a fost modificat de peste o mie de ori. Nu există sistem fiscal care să poată funcționa eficient în asemenea condiții de instabilitate. Această avalanșă de schimbări a creat o profundă lipsă de predictibilitate - pentru antreprenorii onești, pentru contabili, dar și pentru angajații ANAF. Când regulile jocului se schimbă mai des decât anotimpurile, chiar și cei mai corecți contribuabili ajung să se teamă că pot greși fără intenție. Într-un astfel de mediu, încrederea în stat se erodează și capacitatea lui de a colecta corect și echitabil veniturile bugetare. Soluția este reforma structurală simplă și logică: introducerea taxării inverse generalizate pentru operațiunile peste un anumit prag. Mecanismul este testat, eficient și transparent. Aplicată consecvent, această măsură ar reduce semnificativ frauda de TVA și ar putea aduce la bugetul de stat între 5,5 și 6 miliarde de lei anual', a precizat Gabriel Biriș, co-managing Partner, Biriș Goran SPARL.

La rândul său, președinta CECAR, Elena-Ecaterina Chivu, a susținut că România are nevoie în primul rând de o consolidare reală a Codului Fiscal și a Codului de Procedură Fiscală, astfel încât acestea să devină instrumente previzibile și accesibile tuturor celor care le aplică. 'Propunem adoptarea unor forme complete, care să includă textele de lege, toate actele subsecvente - normele metodologice, precum și ordinele emise pentru aplicarea fiecărui articol. Numai printr-o asemenea integrare putem asigura coerența între intenția legislativă și practica fiscală de zi cu zi', a subliniat Elena Chivu.

În context, CONAF a arătat că își asumă ca fiecare dezbatere din seria SupraTAX să producă o listă de măsuri clare, executabile, prin care statul poate să lase economia să respire și, în același timp, să-și stabilizeze veniturile bugetare.

'Reducerea deficitului se face prin productivitate mai mare. România are două opțiuni: să extragă mai mult din același capital sau să creeze condițiile pentru ca acest capital să producă mai mult. Alegerea ar trebui să fie evidentă. Politicile fiscale nu pot fi scrise în izolare, într-un fișier Excel, ci trebuie conectate la fluxul real de numerar și la ciclul economic al companiilor', consideră președinta CONAF.

Conferința 'SupraTAX' de la Brăila a inclus un panel de dezbatere, o sesiune de întrebări deschise și networking între antreprenori, consultanți fiscali și reprezentanți ai administrației. Formatul va fi replicat în următoarele luni în alte județe, pentru a colecta din teren propunerile concrete ale antreprenorilor.

Seria 'SupraTAX' va culmina cu un document redactat de CONAF pe baza concluziilor regionale, care va fi transmis Guvernului, Ministerului de Finanțe și Parlamentului.

Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) reunește organizații și companii active la nivel național, derulează proiecte dedicate pieței muncii, educației antreprenoriale și echilibrului economic regional și reprezintă, în dialogul cu autoritățile, interesul companiilor care creează valoare și reinvestesc în România.

CONAF are în componența sa 31 sucursale, 3 federații, 13 patronate, 38 asociații și 8.000 de companii, peste 245.000 de angajați. AGERPRES/(AS - editor: Andreea Marinescu, editor online: Simona Aruştei)