Tichetele de valoare au devenit în România un pilon al statului social modern, de care beneficiază peste șase milioane de cetățeni, o cifră foarte mare, a declarat, marți, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, la prima ediție a Policy & Impact Forum.

În cadrul evenimentului au fost prezentate concluziile studiului realizat de Academia de Studii Economice București privind impactul socio-economic al sistemului de tichete în România în 2024.

'Tichetele de valoare au devenit în România un pilon al statului social modern. Este o statistică la care am avut și eu acces prin diverse studii. Peste șase milioane de cetățeni, ceea ce este o cifră foarte, foarte mare, beneficiază de aceste tichete de valoare, fie că discutăm de tichetele de masă, de cardurile sociale pentru alimente, de vouchere educaționale, sprijin pentru mame vulnerabile și vârstnici și alte tichete de valoare emise la nivel local sau național', a spus Pîslaru.

Potrivit acestuia, dezbaterea despre tichetele de valoare este legată de inovare socială, de modalitatea prin care sunt folosite instrumente administrative într-o politică publică, 'care e menită să creeze oportunități, să crească încrederea și aducă dezvoltarea'.

'Este foarte important să înțelegem că nu este nimic mai economic decât să ai o politică socială bine așezată și nu este nimic mai social decât să creezi locuri de muncă printr-o economie puternică. Cele două domenii se întrepătrund. Dacă ne uităm inclusiv la evoluția tichetelor în România, vedem că ele se întrepătrund în această zonă de competitivitate și social deopotrivă', a adăugat ministrul.

Acesta consideră că tichetele de valoare contribuie la creșterea consumului fiscalizat, la dezvoltarea lanțurilor locale de aprovizionare, la consolidarea veniturilor bugetare.

'Pentru familiile cu venituri reduse, tichetele de masă au produs un efect concret. Cheltuielile pentru hrană au crescut cu aproximativ 4%, iar peste 93% dintre sumele utilizate au fost redirecționate către rețelele comerciale fiscalizate. Asta înseamnă un foarte mare câștig pentru politica socială, o măsură publică care stimulează consumul responsabil și ține resursele economiei în circuit. Într-adevăr, modelul francez este cel care ne-a inspirat și în sistemul românesc', a mai spus Pîslaru.

În prezent, prin programul de incluziune și demnitate socială din cadrul financiar multianual 2021-2027, Guvernul alocă 1,15 miliarde de euro care susțin peste trei milioane de persoane cu tichetele pentru rechizite și îmbrăcăminte, mame vulnerabile, produse de îngrijire a copilului, pensionari și persoane cu dizabilități care beneficiază de tichete pentru alimente sau prin diverse alte ajutoare.

'În 2024, plățile, și într-un context electoral, au depășit 3,7 miliarde de lei, un record absolut pentru 2,5 de milioane de beneficiari eligibili. Deja prima tranșă de pe cardurile legate de alimente și mese calde sociale a fost livrată, iar a doua tranșă este prevăzută pentru luna decembrie. Ne vom ține de program în continuare, iar în acest moment suntem în pregătire pentru a da tichetele pentru rechizite și îmbrăcăminte pentru preșcolari și elevi', a precizat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.

El a subliniat digitalizarea politicilor sociale, inclusiv prin folosirea tichetelor sociale electronice, care reprezină pași către incluziunea financiară, 'un deziderat foarte important'. 'Chiar dacă lumea emitenților de tichete nu este o lume bancară, datele arată că persoanele care le utilizează sunt de trei ori mai predispuse să-și deschidă un cont bancar și cu 70% mai predispuse să facă plăți electronice. Discutăm de modernizare și elemente de educație financiară foarte importante. Iată deci un instrument care, născut dintr-o necesitate socială, devine pârghie de modernizare economică, mai ales în zonele mai puțin accesibile sau în zonele de vulnerabilitate', a completat ministrul.

La rândul său, Elena Pap, director pentru Europa al Up Group, a amintit că sistemul tichetelor de valoare, care este prezent de 27 de ani în România, 'a crescut, s-a maturizat, s-a transformat de la hârtie la card, la ecosistem și are un impact foarte mare'.

'Tichetele sunt instrumente flexibile cu un puternic impact în ceea ce privește veniturile gospodăriilor, stimulează consumul direct și indirect din anumite domenii de activitate, dezvoltă economia formală și economia locală. De asemenea, au o contribuție importantă în dezvoltarea incluziunii sociale', a afirmat aceasta.

Ciprian Văcaru, secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS), a declarat că, în ultimii ani, sistemul de tichete a devenit mai mult decât un beneficiu acordat angajaților sau persoanelor vulnerabile.

'Acesta a devenit un sistem de politică publică, un sistem de alfabetizare digitală pentru persoanele vulnerabile. Aceste etichete ajută economia și ajută fiscalitatea și fiscalizarea sistemului economic, pentru că ne uităm și la partea de creștere economică care provine în urma încasării tichetelor', a adăugat secretarul de stat.

El a precizat că PSD propune o creștere a valorii nominale a tichetului de masă la valoarea de 50 lei. 'Avem o legislație în România prin care tichetele de masă trebuie ajustate semestrial, așa că, în acest moment, Ministerul Muncii are o formulă de calcul pentru ajustarea valorii maximale', a arătat Văcaru.

Chiar dacă este o valoare maximală de 50 de lei, angajatorii pot decide dacă vor acorda acea sumă sau nu, a precizat reprezentantul Ministerului Muncii.

Secretarul de stat din Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Laurențiu Gâdei, a afirmat, de asemenea, că voucherele de vacanțe au redus evaziunea fiscală și 'au ajutat foarte mulți români să aibă poate primele lor concedii'. 'Industria turismului s-a dezvoltat în România nu pe bani guvernamentali, ci pe banii antreprenorilor din turism. Este datoria noastră, a Guvernului, să încercăm să găsim modalități să sprijinim această industrie, să identificăm poate axe de finanțare europene', a mai spus Gâdei.

Asociația Profesională a Emitenților de Tichete, în parteneriat cu Academia de Studii Economice București și Ambasada Franței în România, a organizat, marți, prima ediție a Policy & Impact Forum, un eveniment ce își propune să devină un reper în dezbaterea și formularea de politici publice pentru o dezvoltare socio-economică sustenabilă a României.

Lucrările forumului au fost deschise de Nicolas Warnery, ambasadorul Franței în România. AGERPRES/(A - redactor: Cristian Anghelache, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)