Obligațiile de stocare de CO2, prevăzute în 'Net Zero Industry Act' sunt mult disproporționate față de emisiile pe care România le are, a declarat, luni, într-o conferință de specialitate, Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei.

'La nivel european, acționăm și facem lobby pentru creșterea capacităților de interconectare. Știți că avem acest punct de congestie între Austria și Ungaria, nicio legătură între Austria și Slovacia și nu putem beneficia de prețurile bune în anumite momente ale zilei și de import de electricitate la prețuri mai bune dinspre nordul și vestul Europei. De asemenea, facem lobby pentru simplificarea legislației privind emisiile de metan, care pun o presiune și un cost suplimentar foarte mari pe companiile de petrol și gaz din România. Încercăm să-i facem să înțeleagă pe cei la Comisia Europeană că nu vom putea implementa investițiile privind stocarea și captarea de CO2. Obligațiile 'Net Zero Industry Act' înseamnă investiții de miliarde pentru Romgaz și OMV Petrom și nu se justifică din punct de vedere economic. Obligația de stocare pentru aceste companii și pentru România este mult disproporționată față de emisiile pe care România le are. În ceea ce privește CO2, milităm pentru rolul gazului natural și pentru înțelegerea rolului gazului natural la nivel european pe perioade de tranziție și chiar după 2050', a afirmat reprezentantul Ministerului Energiei.

Oficialul a menționat, totodată, că România trebuie să dubleze investițiile în capacități de stocare pentru a menține sistemul energetic național în echilibru.

'Ne concentrăm, în perioada următoare, în a finaliza sau a deschide noi linii de finanțare, în cazul Fondului pentru modernizare, pe capacitățile de stocare. Nu vom reuși să ținem sistemul în echilibru și să investim masiv în regenerabile fără să dublăm aceste investiții în capacități de stocare. Nu în ultimul rând, suntem în linie dreaptă cu investițiile din domeniul nuclear, care ne asigură securitatea energetică, care ne ajută și la țintele de decarbonizare, pentru că vorbim de producție de electricitate fără emisii de CO2. Deja, investiția în retehnologizarea Unității 1 a început cu acțiunile pregătitoare. La sfârșitul anului viitor vom închide pentru o perioadă Reactorul 1 și sperăm că, nu mult peste doi ani de zile, reactorul va reintra în activitate. În paralel, până la sfârșitul anului, așteptăm estimările de costuri pentru reactoarele 3 și 4. Sigur, înaintăm încet-încet, mai încet decât ne-am fi dorit, și cu investiția privind reactoarele mici modulare de la Doicești. Noi capacități de hidrogen și biometan sunt, de asemenea, în atenția Ministerului Energiei', a punctat Cristian Bușoi.

Acesta a subliniat faptul că Ministerul Energiei este implicat în a implementa proiectele de investiții, susținute din fondurile europene.

'Avem nevoie de un parteneriat foarte strâns cu factorii din industrie, cu companiile din sistemul energetic românesc, cu parlamentarii, mulți dintre ei cu foarte multă experiență și expertiză pentru a parcurge împreună această tranziție energetică cu cât mai puține costuri sociale, cu asigurarea unui preț la energie cât mai decent și mai competitiv pentru industrie și pentru populație, și cu asigurarea unei securități a aprovizionării și securități energetice (...) Ministerul Energiei este implicat foarte puternic în a implementa proiectele de investiții, susținute din fondurile europene. Avem investiții în Planul Național de Redresare și Reziliență, care trebuie finalizate până la mijlocul anului viitor, inclusiv în energii regenerabile, producția de hidrogen, componenta de baterii. Avem Fondul pentru modernizare, peste zece miliarde de euro la dispoziție și pe partea de regenerabile. Au fost două sesiuni pentru contractele pentru diferență care s-au bucurat de succes și care au asigurat prețuri foarte competitive, atât în ceea ce privește sursele de producție din solar, cât și cele din eolian. Am reușit, cu toată rezerva Comisiei Europene și în principal a DG Clima, să cofinanțăm o parte din proiectele Transgaz, extrem de importante pentru asigurarea securității energetice, pentru a face conexiunea cu proiectul Neptun Deep din Marea Neagră, pentru a închide Coridorul BRUA, pentru a face interconexiunile necesare cu Republica Moldova, în principal, dar și cu celelalte țări din vecinătate', a spus Bușoi.

Tranziția energetică, riscul de blackout sau necesarul de investiții în domeniu sunt printre subiectele discutate în cadrul celei de-a XIV-a ediții a conferinței Energy Forum, intitulată 'România, de la independență energetică la blackout', organizată marți de trustul DC Media Group. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ada Vîlceanu)