Rata de creștere cu 15% a costurilor medicale estimată în România, pentru 2026, plasează țara noastră peste media europeană de 8,2%, menținând ritmul accelerat observat și în alte state din Europa Centrală și de Est, potrivit celui mai recent raport global realizat de un broker de asigurări.

'România urmează tendința regională de creștere a costurilor medicale. Rata de 15% estimată pentru 2026 reprezintă creșterea anuală anticipată a costurilor medicale acoperite de companii și asiguratori privați, comparativ cu anul precedent (2025)', precizează autorii studiului Aon Medical Trend 2026.

Analiza vizează exclusiv piața medicală privată, însă tendința este influențată și de contextul general al sistemului de sănătate din România.

'Această evoluție plasează țara noastră peste media europeană de 8,2% și printre economiile cel mai afectate din regiune, menținând ritmul accelerat observat și în alte state din Europa Centrală și de Est. În clasamentul Uniunii Europene, România ocupă locul al treilea, după Letonia și Estonia, ambele cu 20%. La nivelul întregului continent european, țara noastră se situează pe locul al cincilea, după Turcia (45%), Ucraina (24%), Letonia (20%) și Estonia (20%). Excluzând însă țările aflate în contexte de hiperinflație, precum Turcia și Ucraina, România urcă pe podiumul european, alături de Letonia și Estonia', se menționează în document.

În regiunea Europei Centrale și de Est, România are una dintre cele mai ridicate valori, la egalitate cu Serbia (15%) și peste Polonia și Ungaria (10%). În Europa de Sud-Est, doar Bulgaria depășește România, cu o rată estimată de 21%, ceea ce confirmă tendința de creștere accentuată a costurilor medicale în zona Balcanilor, se mai arată în comunicat.

'România se menține în topul țărilor cu inflație medicală ridicată din câteva motive relativ directe: costurile administrative din sistemul public, deficitul de personal medical și presiunea constantă asupra infrastructurii. Lipsa investițiilor în sistemul public generează costuri suplimentare de întreținere și modernizare, în timp ce sectorul privat, mai competitiv, funcționează la un preț pe măsură. În plus, creșterea prețurilor la materiale sanitare și medicamente are un efect direct asupra inflației medicale. Chiar dacă se observă o tendință de scădere, aceasta va fi limitată atâta timp cât inflația generală se menține peste nivelul prognozat', a explicat Adrian Low Vesa, director, Health & Benefits Practice, Aon România, citat în comunicat.

La nivel regional, România se află într-o situație apropiată de celelalte țări din Europa Centrală și de Est, însă diferențele se observă la baza de plecare. În toate aceste state, inflația medicală a scăzut de la valori mai ridicate, iar piețele mai mature, precum Polonia, încep să devină mai stabile și mai predictibile. Pentru companii, efectele sunt resimțite direct. Creșterea prețului serviciilor medicale duce la majorarea costurilor pentru beneficiile oferite angajaților, iar la un buget similar pot apărea limitări în pachetele de asigurări sau modificări ale acoperirilor, susțin autorii analizei.

'Acest fenomen apare într-un context în care marile companii au obiective clare de temperare a cheltuielilor, ceea ce generează o presiune tot mai mare asupra beneficiilor medicale. În același timp, nevoia pentru servicii medicale de calitate rămâne ridicată, iar angajatorii depun eforturi considerabile pentru a menține pachete competitive și sustenabile', a adăugat Adrian Low Vesa.

Potrivit sursei citate, soluțiile de control al costurilor variază în funcție de nevoile fiecărei organizații. Astfel, unele companii stabilesc plafoane ale beneficiilor medicale pentru a limita supraconsumul, altele introduc contribuții sau coplată pentru a responsabiliza utilizarea serviciilor. În paralel, programele de prevenție și bunăstare câștigă tot mai mult teren.

'Condițiile medicale care influențează trendul global, bolile cardiovasculare, cancerul și obezitatea pot fi abordate prin programe de prevenție și educație medicală. Un cost redus investit astăzi în prevenție poate evita cheltuieli semnificative în următorii ani. Vedem deja tot mai multe organizații care încorporează aceste programe în strategiile lor de resurse umane și de sănătate ocupațională', a subliniat reprezentantul companiei de brokeraj în asigurări.

Raportul arată, de asemenea, că sănătatea angajaților a devenit o prioritate majoră în politicile de resurse umane, fiind considerată un element cheie pentru succesul organizațional.

Reprezentanții Aon estimează o aplatizare treptată a trendului inflației medicale în următorii doi-trei ani, condiționată de stabilitatea economică și de absența unor factori perturbatori majori. Pe termen mediu, presiunea asupra costurilor va rămâne prezentă, însă va fi mai ușor de gestionat prin responsabilizarea utilizatorilor sistemului medical și prin consolidarea culturii de prevenție în organizații.

'România rămâne una dintre cele mai afectate economii din Uniunea Europeană în ceea ce privește costurile medicale, însă tendințele de scădere și investițiile în programe de prevenție arată o direcție de echilibrare. Companiile care vor reuși să îmbine controlul costurilor cu strategii coerente de educație și sănătate organizațională vor fi cel mai bine pregătite pentru perioada următoare', se mai precizează în document.

Aon România este filiala locală a Aon plc, companie care furnizează soluții de management al riscului, brokeraj de asigurări și reasigurări, consultanță resurse umane și externalizare de servicii. Aon România este broker de asigurări din România, care oferă servicii profesionale societăților comerciale și instituțiilor financiare. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)