Blocul Național Sindical (BNS) a luat act de declarațiile publice ale liderilor politici ai coaliției care, în proporție covârșitoare, se pronunță împotriva majorării salariului minim pe economie, obligație legală asumată prin transpunerea legislației europene, a anunțat luni organizația.

'BNS a luat act de declarațiile publice ale liderilor politici ai coaliției care, în proporție covârșitoare, se pronunță împotriva majorării salariului minim pe economie, obligație legală asumată prin transpunerea legislației europene, în contextul în care măsurile din pachetele de austeritate îndreptate împotriva populației au avut ca rezultat o inflație mai mare, o sărăcie extinsă și nemulțumire generalizată în societate. Ne punem întrebarea de unde izvorăște atât de multă ostilitate în discursurile publice ale politicienilor prin care anunță că se împotrivesc protejării nivelului de trai al populației aflată la limita subzistenței - care este îndreptățită legal la majorarea salariului minim', se menționează în comunicat.

Conform sursei citate, în ianuarie 2025 salariul minim brut a crescut cu 9,45% față de finalul anului 2024, în condițiile în care creșterea nominală a productivități muncii se estimează că va fi superioară (9,9%).

Reprezentanții BNS susțin că rata inflației în primele în primele nouă luni din 2025 a atins deja 8,45%, iar rata anuală a inflației se va cifra cel mai probabil la 10%.

Astfel, în condițiile în care inflația este persistentă în România, iar măsurile de austeritate anunțate deja pentru 2026 vor conduce la o confirmare a politicilor guvernamentale inflaționiste, efectul este amputarea puterii de cumpărare în primul rând pentru cei mai vulnerabili angajați din economie, cei cu salariul minim brut sau în preajma salariului minim brut (peste 1,8 milioane de persoane), susțin liderii sindicali.

Aceștia au făcut referire la majorări de taxe și un nou șoc pentru puterea de cumpărare prin re-liberalizarea prețului la gazele naturale după 31 martie 2026.

'Actualul Guvern consideră că își dorește înghețarea salariului minim în condițiile unor șocuri inflaționiste. Ceea ce înseamnă că în termeni reali puterea de cumpărare a salariului minim va fi decimată în 2026 în urma politicilor inflaționiste. Practic puterea de cumpărare a salariului minim la sfârșitul anului 2026 ar putea fi sub cea de la finalul anului 2024. Formula de calcul a salariului minim aprobată prin legea 283/2024 și HG 35/2025 este una construită pe principii economice sănătoase și în deplină concordanță cu Directiva Europeană 2022/2041 privind salariile minime adecvate dar și cu Convenția OIM nr. 131 din 24 iunie 1970 privind fixarea salariilor minime, convenție ratificată de România prin Decretul 83/1975', se menționează în document.

Potrivit sursei citate, aplicarea formulei de calcul adoptată prin HG 35/2025 ar însemna pentru 2026 creșterea salariului minim la 4.325 lei, creștere aliniată perfect cu evoluția reală a productivității muncii prevăzută pentru 2026 și cu creșterea ratei medii anuale a inflației din 2026.

'Formula a fost una agreată atât de Guvern, cât și de organizațiile patronale și respectă în întregime principiile economice de funcționare a unei economii de piață sănătoase, fiind aliniată prevederilor Directivei Europene ce impune implementarea unui salariu minim adecvat. Mai menționăm și faptul că pentru prima dată rezultatele aplicării formulei, ca și formula în sine, nu se contestă în fapt de nimeni, datele sunt oficiale, publicate pe site-ul Comisiei Naționale de Prognoză, rezultatul obținut de institutul de cercetare contractat de minister și cel obținut de BNS, sunt identice. Nici patronatele nu contestă rezultatele aplicării formulei de calcul a creșterii salariului minim', se mai precizează în document.

În 2024, 46% din valoarea adaugată creată la nivelul întregii economii românești a fost distribuită către salariați sub forma remunerării angajaților (salarii, impozit și contribuții sociale pe muncă), în condițiile în care media europeană a fost de 53%, ceea ce înseamnă că diferența de 8 puncte procentuale din valoarea adăugată creată față de media europeană rămâne la dispoziția mediului economic, respectiv a angajatorilor. Cu toate acestea, fără nici o justificare economică reală și în disprețul legii, se dorește politic înghețarea salariului minim și amputarea puternică a puterii de cumpărare a veniturilor din salarii și din pensii, susțin liderii sindicali.

'Actualul Guvern este profund preocupat de anumite grupuri de interese din mediul de afaceri și efectul generat asupra acestuia de creșterea cotei de TVA din acest an, deși potrivit datelor INS, companiile au transferat integral creșterea cotei TVA în prețurile finale pentru a fi suportată de consumatorii finali. Creșterea prețurilor generate de majorarea cotei TVA împreună cu liberalizarea prețurilor la energie au erodat puternic puterea de cumpărare a veniturilor populației. Considerăm că politicile inflaționiste au fost și sunt deliberate (mixul de politici economice nu a fost țintit spre atingerea țintei de inflație, obiectiv fundamental), iar începând cu majorările de fiscalitate (politică contracționistă) aplicate din iulie-august 2025 (unele stabilite și pentru anul 2026), economia României este mutată din stagnare spre recesiune, cu consecința degradării semnificative a nivelului de trai', susțin liderii sindicali.

Conform sursei citate, pentru prima oară în perioada post-revoluție, în ceea ce privește formula de determinare a salariului minim, lucrurile sunt clare, transparente, predictibile.

'Politicienii nu se mai pot juca după bunul plac cu valoarea acestuia, pentru că tot ceea ce au făcut în trecut, când inventau de la an la an formule de calcul noi și valori de salariu minim după bunul plac, a transformat salariații plătiți cu salariul minim într-o masă uriașă de manevră politică și electorală. Acum, în 2025, când politicienii au pierdut pentru prima dată controlul acestui instrument de care profitau electoral, vor să arate, în dispreț față de lege și că decizia este tot la ei. Cu siguranță, o astfel de decizie va pune România într-o situație de infringement în relația cu Comisia Europeană, prin nerespectarea prevederilor Directivei 2022/2041 privind salariile minime adecvate', se mai arată în comunicat.

BNS atrage atenția că, pe lângă măsurile 'de reformă' luate până acum - în fapt austeritate în exces (populație sărăcită pentru a îi răsplăti pe cei cu privilegii speciale), dar și prin măsurile anunțate - care privesc concedieri și restructurări nefundamentate, adăugarea deciziei de înghețare a salariului minim ar trebui să dea de gândit liderilor partidelor proeuropene.

Potrivit organizației, această decizie nu numai că va adânci în sărăcie aproape 1,7 milioane de salariați din sectorul privat, dar, cu siguranță, va asigura un viitor tulbure României. 'Cu astfel de măsuri, nu poți decât să te pregătești pentru o lungă și grea opoziție', susțin reprezentanții BNS. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)