Peste 450 de milioane de euro pierdute, investiții blocate și o gestiune defectuoasă a celor mai importante proiecte de infrastructură de apărare împotriva inundațiilor sunt principalele concluzii ale controlului derulat de Corpul de Control al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor la Administrația Națională 'Apele Române'.

Potrivit unui comunicat al MMAP, remis joi AGERPRES, dintr-o alocare inițială de 557,8 milioane de euro din PNRR pentru 7 proiecte de investiții, Apele Române au pierdut peste 80% din fonduri în urma renegocierilor cu Comisia Europeană.

Unul dintre cele mai importante proiecte, cel privind modernizarea infrastructurii critice de apărare împotriva inundațiilor - baraje și diguri - cu o valoare inițială de 340 de milioane de euro - a fost diminuat cu 90%. Din 13 baraje, 13 poldere și peste 400 de kilometri de diguri prevăzuți, au rămas finanțate doar un baraj și un polder, ambele în județul Bihor, în valoare de aproximativ 33 de milioane de euro.

De asemenea, controlul a constatat întârzieri majore în procedurile de achiziție, documentații tehnice refăcute în buclă, lipsă de coordonare între structuri și o slabă asumare managerială.

În plus, fostul director general și mai mulți directori ai administrațiilor bazinale și-au semnat singuri deciziile de numire în echipele de implementare a proiectelor, obținând sporuri salariale între 10% și 50%.

În total, peste 500 de angajați au beneficiat de sporuri pentru gestionarea fondurilor europene, deși majoritatea proiectelor au fost pierdute.

'Rezultatele sunt fără echivoc: sute de milioane de euro pierdute, investiții ratate și sute de angajați care au fost recompensați fără rezultate. Nu putem vorbi despre performanță atâta timp cât proiectele nu există în realitate. Reforma ANAR va însemna eficiență și profesionalism', a declarat ministra Mediului, Diana Buzoianu, citată în comunicat.

Verificările la ANAR au fost dispuse de Diana Buzoianu în urma unor sesizări privind blocajele administrative și pierderea masivă a finanțărilor europene.

'Acest control a fost necesar pentru a înțelege cum a ajuns o instituție esențială să piardă fonduri uriașe care ar fi trebuit să protejeze comunități întregi de inundații. Vorbim despre bani care puteau fi transformați în baraje, diguri și lucrări concrete, dar care s-au pierdut din cauza unei conduceri care nu a reușit să construiască capacitatea necesară în teritoriu de a gestiona aceste proiecte. Vom lua măsurile ca această realitate să nu se mai întâmple și pe viitor', a spus ea.

În urma raportului, Ministerul Mediului a propus o reorganizare completă a structurilor care gestionează proiectele din PNRR. Departamentul PNRR din aparatul central va fi desființat, iar personalul va fi redistribuit în teritoriu, acolo unde există nevoia reală de expertiză.

Din peste 500 de angajați care primesc în prezent sporuri pentru activități de proiecte, cel mult 100 vor rămâne implicați în implementarea proiectelor PNRR active, confirmate de Comisia Europeană.

De asemenea, ministerul a cerut ANAR recuperarea sumelor încasate nejustificat de personalul care nu a avut activități reale de implementare și identificarea unor surse alternative de finanțare pentru lucrările critice de protecție împotriva inundațiilor care au rămas neacoperite. În paralel, se va introduce un mecanism de monitorizare strictă, cu raportare semestrială privind stadiul investițiilor, cheltuielile și termenele asumate.

'Banii europeni trebuie transformați în rezultate vizibile, nu în funcții și sporuri. În perioada următoare, Apele Române vor trece printr-un proces real de reconstrucție, în care competența și transparența vor fi singurele criterii de lucru. Oamenii de bună credință și cu experiență din instituție, care au fost ignorați în ultimii ani, vor fi baza de temelie de la care pornim această reformă', a subliniat ministra Diana Buzoianu. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)