Miruță: La Salrom, perla coroanei acum este grafitul; căutăm cea mai bună metodă de exploatare
Perla coroanei la Salrom este grafitul și suntem în discuții pentru a vedea cum putem să-l exploatăm și dacă o putem face singuri, pentru că exfolierea acestuia nu este un procedeu foarte la îndemână, a declarat, joi, ministrul Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Radu Miruță, într-o conferință de presă.
El a subliniat că licența de exploatare este gestionată de statul român.
'La Salrom, perla coroanei acum este grafitul, care n-a mai fost exploatat de 12 ani, când valora de zeci de ori mai puțin decât poate valora acum și decât va valora în următoarea sută de ani, cu siguranță. Este absolut legitim să ne uităm cum putem fructifica asta. Aici suntem. Am dat licență de exploatare pentru statul român, nu cum se speriau unii că vindem resursele altcuiva. Statul român este cel care gestionează această licență. Suntem în discuții pentru a vedea care este cea mai bună metodă de exploatare. Vrem să facem doar noi asta - trebuie să și vedem dacă putem sau nu putem, pentru că exfolierea grafitului nu este un procedeu foarte la îndemână, cu tehnologie foarte ușoară. Aici suntem', a afirmat Miruță.
Întrebat dacă în perioada următoare un pachet minoritar de acțiuni al Salrom ar putea ajunge pe bursă și dacă sunt luate în calcul pentru același lucru și alte companii din subordinea ministerului pe care îl conduce, Radu Miruță a răspuns: 'Da, bineînțeles, pentru o parte dintre ele vom face niște restructurări, iar o altă categorie va fi închisă'.
'Sunt societăți care atârnă în statul român de câte 15-16 ani, cu niște pierderi imense, neîntâmplându-se nimic acolo și nemaiexistând posibilitatea să se întâmpla ceva. Sunt în procedură de faliment de foarte mult timp. Acolo este foarte clar că nici printr-o minune nu se mai poate întâmpla ceva. Trebuie șterse și valorificate activele care mai sunt acolo. Pentru celelalte, în funcție de situațiile financiare care nu sunt foarte ușor de gestionat, în sensul că nu există la nivelul ministerului - în mod normal ar fi trebuit pe hol, unde intrați dumneavoastră, să fie niște televizoare cu situația fiecărei companii din acest minister - nu există așa ceva. Lucrăm la aceste lucruri, nu luăm decizii pe supărare pe un director sau pe altul, luăm decizii pe cifre. Da, preocuparea este ca statul român să-și mențină majoritatea deciziei acolo și să-și fructifice cât de mult se poate avantajul economic, comercial al zilelor noastre', a adăugat el.
Ministrul Economiei a subliniat că sarcina viitorului director de la Salrom nu este să listeze la bursă compania, ci eventual să facă investiții.
'Nu este un director deocamdată, pentru că eu, ca ministru, pot să decid asupra Consiliului de Administrație. S-a întâmplat ieri (demiterea fostei conduceri - n. r.). Consiliul de Administrație decide asupra directorului, dar decizia este una extraordinar de clară, o chestiune de câteva zile până când primește oficial dreptul de a fi membru în Consiliul de Administrație. Nu este o astfel de sarcină, să vândă pe bursă o parte din Salrom. Există o sarcină să vedem cum arată cifrele la Salrom. Nu e suficient să avem niște resurse foarte valoroase și să spunem că avem profit. Se poate întâmpla o activitate foarte curajoasă la Salrom și să vedem un profit mai mic anul viitor, dar să vedem multe investiții. Însă, este absolut normal să te uiți ce trebuie să investești pentru ca, trăgându-ți sufletul cu acele sume de bani pe care le economisești la final, investițiile să-ți aducă niște bani mai mulți', a susținut acesta.
Referitor la afirmațiile sale anterioare, potrivit cărora în anii 2022, 2023 și 2024 au mai fost inundații la Praid, iar situația era cunoscută la nivelul ministerului, Radu Miruță a afirmat că vinovăția va trebui stabilită de instanța de judecată.
'Asta urmează să stabilească Parchetul. Eu am identificat care sunt persoanele și am identificat legat de cauzalitate între obligațiile de mandat ale acelor persoane și ceea ce s-a întâmplat acum. Dacă este o vinovăție directă, va stabili justiția. Eu nu sunt judecător. Eu mă uit la toate companiile statului român și nu închid ochii la absolut nicio situație, indiferent pe cine deranjează asta. Asta s-a observat acum. S-a luat măsura întreruperii posibilității ca aceia care au făcut lucrurile astea să mai decidă prost pentru Salrom, iar pentru ceea ce au făcut îi va judeca instanța de judecată. Obligația mea este: unu -să nu mai fie acolo, doi - să recuperez prejudiciul. Nu doar trimitere la Parchet pentru chestiune penală, ci și pentru recuperarea banilor. Statul ăsta nu este unul în care vin alții și își fac mendrele pe aici, se joacă doi ani de zile, să vadă dacă se pricep sau nu se pricep, fac niște contracte și după aia eventual, sunt doar demiși. Nu, vor plăti. Direcția responsabilă din minister avea un director care astăzi este cercetat disciplinar și nu mai este acolo și pentru acest motiv', a arătat ministrul Economiei.
De asemenea, acesta a anunțat în conferința de presă primele măsuri luate după verificările efectuate la Societatea Națională a Sării (Salrom) și la alte companii aflate în portofoliul instituției. Concluziile au rezultat din rapoartele oficiale întocmite de Corpul de Control al prim-ministrului și de Corpul de Control al ministerului.
Astfel, Consiliul de Administrație al Salrom a fost demis, iar neregulile identificate au fost transmise Direcției Naționale Anticorupție (DNA).
'La Salrom au existat absolut toate dovezile că ceea ce s-a întâmplat în 2025 urma să se întâmple. În anii 2022 și 2023 au fost inundații în exact aceleași locuri din Salina Praid, iar în 2024, pe 18 aprilie, a mai fost o inundație parțială. Nu a fost luată absolut nicio măsură', a declarat demnitarul.
Pierderile cauzate de inundația de la Salina Praid sunt de ordinul zecilor de milioane, în condițiile în care mijloacele fixe blocate în salina complet inundată sunt evaluate la 48,3 milioane de lei, iar pierderile suplimentare la încă 17,2 milioane de lei.
În plus, controalele au scos la iveală achiziții făcute 'cu dedicație'. Procedurile erau modificate chiar cu o zi înainte de finalizare, astfel încât câștigătorul să fie cel dorit. Două combine miniere cumpărate pentru salinele de la Slănic și Vâlcea au costat 35 de milioane de lei, deși, potrivit ministrului, echipamente similare se vând pe piață cu aproximativ 250.000 de euro bucata.
'De asemenea, la Praid s-a cumpărat o combină care nu respecta regimul de lucru în salină, deși existau riscuri de explozie din cauza emanațiilor de gaz. Au fost notificați că nu e potrivită, dar tot au cumpărat-o. S-a lipit o etichetă pe ea că rezistă la astfel de condiții, fără să existe vreun certificat', a exemplificat ministrul.
Alte nereguli privesc lipsa de acțiune în recuperarea prejudiciilor constatate de Curtea de Conturi, în valoare de 3,3 milioane de lei, dar și un contract de aproape un milion de lei pentru realizarea unui videoclip, încheiat și apoi anulat după trei luni. Firma câștigătoare cere totuși banii, invocând că începuse derularea contractului.
'Un milion de lei pentru un filmuleț! Întâmplător, era și campanie electorală în perioada respectivă', a adăugat ministrul. AGERPRES/(A - redactor: Oana Tilică, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Pîslaru: Peste 1 miliard de lei pentru modernizarea și extinderea serviciilor de apă și canalizare în județul Tulcea
Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a semnat joi un contract de peste un miliard de lei pentru un proiect de infrastructură de apă și apă uzată din Tulcea. 'Am semnat astăzi contractul de finanțare pentru unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură de apă și apă uzată din România: peste 1
Bursa de la București a închis în creștere pe toți indicii ședința de tranzacționare de joi
Bursa de Valori București a închis în creștere pe toți indicii ședința de tranzacționare de joi, iar rulajul total s-a cifrat la 69,8 milioane de lei (13,3 milioane de euro). Principalul indice al Bursei, BET, care include cele mai tranzacționate 20 de companii listate pe Piața Reglementată, s-a apreciat cu 1,09%, până la 30.887,29 puncte, &i
ANSVSA contestă restricțiile Comisiei Europene și propune măsuri pentru salvarea exporturilor de ovine
Președintele Autorității Naționale Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, Alexandru Bociu, consideră 'disproporționată' decizia Comisiei Europene de a prelungi până la 31 decembrie 2026 interdicția privind exporturile de ovine și caprine din România către țările terțe și afirmă că măsura adoptată de Bruxelles nu reflectă realitatea epidemiol
Penuria de memorii pentru AI ar putea scumpi smartphone-urile, PC-urile și consolele (analiză)
Cererea tot mai mare de memorii de mare viteză pentru centrele de date dedicate inteligenței artificiale pune presiune asupra lanțurilor de aprovizionare și ar putea determina scumpirea smartphone-urilor, computerelor personale și consolelor de jocuri, relevă o analiză eToro, publicată joi. Potrivit sursei citate, inteligența artificială a transformat memoria
Valoarea activelor din distress în România depășeste 1,5 miliarde euro în primele cinci luni (analiză)
Valoarea bunurilor scoase la vânzare în industria de distress din România a atins 1,766 miliarde euro la finalul lunii mai 2026, aproape dublu față de perioada ianuarie - aprilie 2026, indică o analiză consolidată a ofertei totale de active în dificultate din piața locală. Realizată de azitis.com, platformă de licitații online a bunuril
CFR Călători extinde vânzarea biletelor electronice și pentru deplasările dintre România și Germania
CFR Călători continuă dezvoltarea serviciilor digitale dedicate călătorilor și extinde vânzarea biletelor electronice pentru traficul internațional. Potrivit unui comunicat al companiei, din această lună, prin intermediul butonului ''Cumpără bilete de tren online'' din secțiunea trafic internațional, disponibil pe www.cfrcalatori.ro, călă
Pistol: A fost emis astăzi Acordul de Mediu pentru Autostrada Brașov - Făgăraș
Acordul de Mediu pentru Autostrada Brașov - Făgăraș a fost emis joi, iar documentația aferentă Studiului de Fezabilitate va fi înaintată Ministerului Transporturilor și Infrastructurii pentru analizare și avizare în cadrul Consiliului Tehnico-Economic, a anunțat directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian
Piața media din România a atins o valoare netă de 838 milioane de euro, în 2025 (raport)
Piața media din România a ajuns, în 2025, la valoarea netă de 838 milioane de euro, în creștere cu 5,4% față de anul anterior, conform raportului anual Media Fact Book 2026, publicat joi. Pentru 2026, estimările indică o evoluție stabilă a pieței generale, într-un context economic și politic care continuă să genereze prudență în r
AMOFM București: 150 de persoane au beneficiat, în 2026, de programe de formare profesională finanțate din fonduri europene
Un număr de 150 de persoane au fost cuprinse, în primele cinci luni ale anului, în programe de formare profesională organizate prin proiecte finanțate din Fondul Social European (FSE) de către Agenția Municipală pentru Ocuparea Forței de Muncă (AMOFM) București. Potrivit unui comunicat al instituției de muncă, cursurile sunt oferite gratuit partici
ANCOM: Utilizatorii trebuie să fie atenți la roamingul involuntar, care poate apărea în zonele de graniță
Conectarea automată la rețeaua unui operator dintr-o țară din afara Spațiului Economic European (SEE) poate genera costuri suplimentare, chiar dacă utilizatorii nu se află propriu-zis pe teritoriul acelui stat, iar pentru a preveni aceste situații se poate opta pentru selectarea manuală a rețelei din setările telefonului sau la dezactivarea serviciului de roaming, in
UPDATE Nazare: Am adoptat primul program major de relansare a producției locale; 5,313 miliarde lei pentru mari investiții
Guvernul a aprobat un program de ajutor de stat cu un buget de 5,313 miliarde de lei destinat investițiilor în industria prelucrătoare, care urmărește dezvoltarea capacităților de producție și stimularea investițiilor în economia reală, a anunțat joi ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, pe pagina sa de Facebook. 'Am adoptat
Tot mai multe companii mari, în colaps; semnalele din piață nu sunt liniștitoare pentru următoarele luni (analiză)
Economia României traversează o perioadă de reașezare structurală profundă, iar datele oficiale centralizate după primul trimestru al anului 2026 indică o volatilitate crescută în sectorul antreprenorial, cel mai grav fiind faptul că presiunea economică a ajuns la companii mari - firme cu sute de angajați, zeci de milioane de euro în business și eco
Csaba Balint (BNR): Evoluția ROBOR pare coerentă cu cea a ratelor interbancare comparabile din regiune
Evoluția ROBOR este în concordanță cu cadrul politicii monetare și cu inflația, principalele repere economice care influențează dobânzile de pe piața monetară, susține Csaba Balint, membru al Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR), într-un articol publicat joi pe blogul Opinii BNR. 'ROBOR
Parc fotovoltaic de 54 MW inaugurat la Titu, în județul Dâmbovița
Enery a inaugurat Parcul Fotovoltaic Titu, o centrală fotovoltaică cu o capacitate de 54 MW situată în județul Dâmbovița, a informat, joi, compania. Proiectul reprezintă prima centrală fotovoltaică din România dezvoltată, construită și operată integral de Enery și constituie un pas important în strategia de creștere pe
România a fost lider în UE la creșterea lucrărilor de construcții în luna aprilie
Lucrările de construcții au înregistrat o creștere modestă în Uniunea Europeană, în luna aprilie 2026, comparativ cu luna martie 2026, însă România a fost țara cu cel mai puternic avans la acest capitol, cu o creștere de două cifre de la o lună la alta, arată datele publicate, joi, de Eurostat. Conform acestor dat









