România va avea în continuare active centrale pe cărbune iar prin această modificare a PNRR s-a asigurat că cel mai negru scenariu, și anume de a avea un potențial blackout, în anumite condiții, în această iarnă, va fi 100% evitat, a declarat miercuri, la Guvern, ministrul Energiei, Bogdan Ivan.

'În momentul de față, vestea este una foarte clară: da, în continuare, România va avea centrale pe cărbune active. Trei grupuri vor fi active până la finalul anului 2029, două dintre ele cel puțin până la finalul lunii august a anului viitor. Vom avea în continuare active grupurile pe cărbune din orașul Craiova, pentru a menține furnizarea de agent termic, energie electrică și abur pentru compania Ford, și cele de la Govora', a explicat ministrul Energiei, într-o conferință de presă.

Potrivit acestuia, este probabil, cea mai mare victorie pe care România a putut să o aibă în materie de sistem energetic.

'Prin această modificare a PNRR-ului, care a fost una extrem de complicată, România s-a asigurat că cel mai negru scenariu, și anume situația de a avea un potențial blackout în anumite condiții în această iarnă, va fi 100% evitată, lucru care ne asigură că avem în continuare foarte clar modul în care vom trece această iarnă. De asemenea, 4.500 de oameni își vor păstra locurile de muncă', a subliniat Ivan.

Ministrul Energiei a menționat că România 'era în paradigma' de a închide un total de 1.755 de megawați, la 31 decembrie, lucru care ar fi dus la slăbirea securității energetice a țării, la o penurie energetică și, în situația în care ar fi fost oprite aceste grupuri, bazat pe un volum mult mai mare al importurilor, care care deja au un preț foarte mare, și la o creștere a facturilor românilor.

'Deci, dincolo de faptul că păstrăm în continuare cât va mai fi nevoie centralele pe cărbune din România, ne-am asigurat că nu o să avem o creștere nouă a prețului energiei electrice la 1 ianuarie 2026, pe de o parte. Pe de altă parte, 4.500 de oameni ar fi mers acasă în mijlocul iernii și ar fi rămas fără venituri și fără loc de muncă. Iar, în situația în care România și-ar fi asumat să nu închidă aceste termocentrale bazate pe cărbune, ar fi riscat o penalizare din partea Comisiei Europene de până la 1,8 miliarde de euro, în condițiile în care a primit încă de acum 4 ani 2,6 miliarde de euro pentru a se asigura că va pune în locul centralelor pe cărbune noi centrale pe gaz și parcuri fotovoltaice, plus capacități de stocare', a explicat Ivan.

Acesta a transmis că va fi foarte multă muncă de făcut la Complexul Energetic Oltenia și va trebui să se intre într-un ritm accelerat de modernizare. Pentru centralele pe gaz de la Ișalnița și Turceni urmează să fie semnate contractele, după ce se vor termina procedurile de licitație publică, iar, în urma deblocării unui proiect de 500 de megawați panouri fotovoltaice, plus capacități de stocare, anul viitor va fi instalată și această nouă facilitate.

În paralel, a mai spus Ivan, se lucrează la centrala de la Iernut, unde a fost reziliat contractul cu compania spaniolă Duro Felguera, 'care n-a fost în stare să respecte termenele asumate față de Romgaz', dar și la centrala de la Mintia, astfel încât, prin tot ceea ce se face, din resurse europene, din PNRR sau alte fonduri structurale, România să devină exportator net de energie și să își asigure necesarul de energie din producție proprie, lucru va duce, în mod normal, și la o scădere a prețului la consumatorul final.

'Este foarte important de remarcat faptul că, după ce am venit cu un studiu de 6.000 de pagini, făcut pe metodologie europeană de cei de la Transelectrica, Comisia Europeană a fost dispusă chirurgical să deschidă acest subiect, care nu a mai fost deschis ca și discuție de negociere niciodată și a fost de acord să facă acest lucru acum două luni în baza argumentelor prezentate de România și, în momentul de față, putem să spunem că da, ne interesează să păstrăm țintele climatice de decarbonizare pe care le avem (...), dar niciodată în detrimentul securității energetice al României, niciodată în detrimentul interesului strategic al țării noastre pentru sistemul energetic național', a precizat Bogdan Ivan. AGERPRES/(AS-redactor: Nicoleta Gherasi, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)