Tranziția 'verde' costă, dar costă infinit mai mult să nu o facem, iar România sprijină o abordare echilibrată, care combină fondurile publice cu investițiile private, încurajează inovația și lărgește baza globală de contribuitori, a afirmat, marți, la Consiliul miniștrilor Mediului, de la Luxemburg, ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu.

'Adaptarea la noile realități climatice trebuie să pornească de la apă - resursa fără de care nu există viață, economie sau securitate alimentară. Utilizarea apei trebuie să devină responsabilă, echitabilă și sustenabilă. Pentru ca aceasta să fie realitatea, susținem finanțarea proiectelor privind infrastructura de apă inclusiv prin fonduri europene. În ultimele luni am muncit la Ministerul Mediului pentru a salva proiecte de apă și canalizare în valoare de miliarde, care să fie susținute prin AFM - continuăm efortul de a identifica resurse în acest sens și la nivel european. România sprijină o abordare integrată, care leagă strategia de Planul european de adaptare la schimbările climatice și de Politica Agricolă Comună. Tranziția verde costă, dar costă infinit mai mult să nu o facem. România sprijină o abordare echilibrată, care combină fondurile publice cu investițiile private, încurajează inovația și lărgește baza globală de contribuitori. Este singura cale realistă de a menține încrederea oamenilor și competitivitatea economiei europene. În final, COP30 nu trebuie să fie doar o nouă rundă de discursuri. Trebuie să fie momentul în care trecem de la angajamente la implementare, de la vorbe la rezultate', a spus Buzoianu, în deschiderea reuniunii.

Potrivit unui comunicat de presă al ministerului de resort, transmis AGERPRES, în cadrul dezbaterii dedicate Pactului European pentru Oceane, România a susținut includerea regiunii Mării Negre ca prioritate strategică a Uniunii.

'Pactul aduce o viziune de ansamblu asupra modului în care putem transforma economia albastră într-un motor de inovare și sustenabilitate. Pentru România, asta înseamnă investiții în porturi verzi, infrastructură inteligentă, cercetare marină și locuri de muncă moderne pentru comunitățile de coastă. Marea Neagră poate și trebuie să devină o zonă de oportunitate, nu doar o frontieră a Europei. Mai mult, Pactul European pentru Oceane trebuie să fie mai mult decât un document - trebuie să fie un angajament colectiv pentru regenerare și cooperare', a precizat ministra Mediului.

De asemenea, pentru atingerea stării ecologice bune, România consideră esențiale: metodologii științifice robuste, care să permită evaluarea corectă a stării ecosistemelor marine, sisteme integrate de monitorizare, care combină observațiile tradiționale cu tehnologiile moderne, inclusiv date satelitare, investiții consistente în cercetare, protecția mediului marin, precum și cooperare regională și internațională.

Reuniunea Consiliului miniștrilor Mediului, desfășurată, marți, în Luxemburg, a avut ca principale subiecte pe ordinea de zi: Strategia europeană pentru reziliența în domeniul apelor, concluziile Uniunii Europene pentru Conferința Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice (COP30) și Pactul European pentru Oceane.

Cea de-a șaptea sesiune a Adunării pentru Mediu a Națiunilor Unite (UNEA-7) va avea loc între 8 și 12 decembrie 2025 la sediul Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) din Nairobi, Kenya. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ady Ivaşcu)