Poziția IMM România pentru anul 2026 este de a îngheța salariul minim pe țară, având în vedere faptul că șapte din zece antreprenori nu au posibilitatea de a crește acest salariu, a afirmat marți Florin Jianu, președintele organizației.

'Avem o analiză asupra faptului că, în ultimii trei ani, salariul minim brut a crescut în mod constat și peste rata inflației. Avem o creștere a inflației de aproximativ 23% față de anii anteriori și a salariului de circa 58%. Salariul minim a crescut în mod constant. Dacă în 2022 aveam salariul minim de 2.550 lei, în 2023 a fost 3.000 lei până la 1 octombrie, după care a fost 3.300 lei de la 1 octombrie, în 2024 a fost 3.700 lei, iar în 2025 este 4.050 lei', a menționat Florin Jianu, care a citat datele INS.

Potrivit acestuia, poziția IMM România cu privirea la majorarea salariului minim brut pe țară în 2026 a fost prezentată și susținută la Comisia de dialog social de luni și va fi susținută și la Consiliul Național Tripartit care va avea loc spre sfârșitul acestei săptămâni.

'Sondajul realizat de IMM România fundamentează poziția noastră. În cadrul acestui sondaj am chestionat peste 2.000 de antreprenori care au răspuns în perioada 10-15 octombrie, din domenii precum: producție, comerț, Horeca, sectorul construcțiilor. Circa 70% dintre întreprinzători susțin că salariul minim brut ar trebui înghețat în anul 2026 și numai 30% dintre aceștia au răspuns că au posibilitatea creșterii salariului minim brut. Participanții la sondaj au afirmat că vor avea posibilitatea creșterii salariului minim pe economie începând cu 1 ianuarie 2027, după depășirea a ceea ce IMM-urile numesc o criză economică în acest moment. Întrebați cu cât ar putea să crească salariul minim de la 1 ianuarie 2027, 54% dintre antreprenori au menționat că salariul poate crește până la 4.250 lei, de la 4.050 lei în prezent, foarte puțini dintre aceștia (11%) menționând salariul de 4.500 lei brut sau peste 4.500 lei brut', a adăugat președintele IMM România.

El a subliniat că dificultățile cu care se confruntă IMM-urile în cazul creșterii salariului minim brut pe țară începând cu 1 ianuarie 2026 'sunt și cele pe care le vedem în economie'.

'Ieri INS a dat publicității o scădere dramatică a sectorului construcțiilor (27%), dar și în ceea ce înseamnă consumul. De asemenea, celelalte activități ale economiei, comerțul, producția industrială au înregistrat scăderi. Dificultățile menționate de antreprenori sunt legate de creșterea prețului produselor oferite. O eventuală creștere a salariului minim se va duce în prețuri care și așa nu mai sunt competitive în acest moment. De altfel, scăderea competitivității companiilor e menționată de 42% dintre antreprenori ca fiind principala dificultate. O renunțare la investiții am primit ca feedback din partea multor antreprenori din România', a mai spus Jianu.

El a subliniat că mulți antreprenori au stopat investițiile deoarece nu mai au încredere în mediul investițional din România.

'Un număr de 24% dintre antreprenori menționează pierderea contractelor, diminuarea profitului e pe locul 5, respectiv închiderea totală a firmelor. Numai 18% dintre antreprenori declară că nu vor fi afectați de creșterea salariului minim pe economie. În cazul în care creșterea salariului minim brut pe țară de la 1 ianuarie 2026 va fi realizată, 50% dintre antreprenori susțin că nu vor face disponibilizări, iar 24% că vor efectua disponibilizări, ceea ce înseamnă că unul din patru antreprenori va efectua disponibilizări între 2 și 5 salariați. Noi ne concentrăm și pe soluții alternative în ceea ce privește posibilitatea creșterii salariului minim pe economie. Astfel, 85% dintre antreprenori menționează ca principală soluție scăderea cu 5 puncte procentuale a impozitării pe salarii', a adăugat Florin Jianu.

IMM România a organizat, marți, o conferință de presă în care s-a discutat, printre altele, despre majorarea salariului minim brut pe țară începând cu 1 ianuarie 2026. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)