Protecția mediului nu mai poate fi un subiect de opțiune politică sau de doctrină, deoarece schimbările climatice nu așteaptă după politicienii care scriu amendamente, a declarat, marți, la Climate Change Summit 2025, ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu.

Ea a precizat că este nevoie de mai multă fermitate în adoptarea legislației necesare.

'Noi va trebui să gândim dacă vrem să construim o Românie care este aici pentru generațiile viitoare. De astăzi, trebuie să demarăm niște acțiuni care să aibă sens peste zece, douăzeci, treizeci de ani. Asta înseamnă, de fapt, ministere care se gândesc nu doar la niște câștiguri pe termen scurt. Instituțiile din România nu au gândirea aceasta: 'Haideți să vedem ce facem mai departe pe următorii patru ani de zile, opt ani de zile'. Avem strategii de adaptare la schimbările climatice. Sunt niște hârtii care sunt extraordinar de frumoase, dar trebuie să le dăm și putere, trebuie să le dăm resursele necesare în spate (...). Protecția mediului sau adaptarea la schimbările climatice nu poate să mai fie un discurs de opțiune, un discurs de doctrină, ci mai degrabă un discurs despre care sunt obligațiile noastre, ca să ne asigurăm că oamenii trăiesc într-o țară sănătoasă, într-o țară care mai poate să fie aici, în aceste condiții și în anii următori (...) Schimbările climatice nu așteaptă după politicienii care scriu amendamente, ci trebuie să fim mai energici în a modifica legislația necesară acestui domeniu', a susținut Buzoianu.

Ea a adăugat că ministerul colaborează cu toți actorii actorii-cheie - mediul de afaceri și autoritățile locale - pentru a crea mecanisme care să faciliteze implementarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice.

În viziunea șefei de la Mediu, la ora actuală, România este afectată de schimbările climatice, ceea ce arată 'că nu mai vorbim despre un lucru abstract'.

'Știm deja că România este afectată de schimbările climatice. Avem zone întregi din țară care sunt în plin proces de deșertificare, vedem din ce în ce mai multe fenomene extreme care distrug comunități și pun viețile oamenilor în pericol. Este foarte clar că nu mai vorbim despre un lucru abstract sau îndepărtat, ci vorbim despre un fenomen și trebuie să ne adaptăm', a subliniat Buzoianu.

Potrivit sursei citate, tema adaptării la schimbările climatice câștigă tot mai multă importanță în dezbaterile europene, inclusiv în cadrul întâlnirilor de la Luxemburg, iar România trebuie să regândească unele politici și acte normative pentru a face față acestei tranziții.

'Legislația actuală a fost gândită în urmă cu zeci de ani, iar Ministerul Mediului poate fi catalizatorul care să pună în discuție regândirea anumitor paliere, inclusiv legislative. Ce ne dorim noi este să găsim o tranziție justă, să găsim și fondurile necesare să facem această tranziție, pentru că atunci când vorbim doar despre obligație, dar fără să avem în spate inclusiv resursele necesare să facem asta, nu este de mirare pentru nimeni că nu vom ajunge de fapt să îndeplinim aceste obligații. Dacă vorbim despre costurile neadaptării la schimbările climatice și costurile inacțiunii, acestea întotdeauna pe termen lung vor fi mult mai mari față de costurile implementării unor măsuri acum, în acest moment', a menționat Diana Buzoianu.

Lideri internaționali, decidenți și experți în sustenabilitate dezbat, marți, la Palatul Parlamentului din București, pe tema politicilor și soluțiilor climatice la nivel global și regional, în cadrul evenimentului Climate Change Summit 2025. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Ady Ivaşcu)