Institutul Național de Cercetări Economice (INCE) al Academiei Române a încheiat în acest an un parteneriat cu șapte licee economice din București și un liceu din Ploiești, pentru facilitarea transferului de cunoaștere între mediul academic și cel preuniversitar, a anunțat, joi, directorul general al INCE, Luminița Chivu, la Conferința internațională ESPERA 2025.

'Voi profita de această ocazie pentru a anunța și o nouă inițiativă a INCE din acest an, respectiv parteneriatul cu liceele economice din București și Ploiești pentru: facilitarea transferului de cunoaștere între mediul academic și cel preuniversitar; creșterea atractivității educației economice și a culturii antreprenoriale în rândul elevilor; promovarea cercetării aplicate în rândul tinerilor, prin proiecte, experimente, studii de caz, ateliere; stimularea unei formări profesionale coerente, aliniate la realitățile economiei naționale și europene. Este vorba de cele șapte licee economice din București și un liceu din Ploiești, INCE primind până în acest moment acordul pentru derularea parteneriatului de la majoritatea acestora. Ne dorim ca în acest demers să ne fie alături Academia Română, care are deja inițiative importante în acest domeniu și toate institutele și centrele din rețeaua INCE', a declarat Luminița Chivu.

Conferința internațională ESPERA, eveniment ajuns la cea de-a 12 ediție, are în acest an tema 'Schimbări decisive în peisajul global în condiții dificile. Perspective pentru o reziliență mai puternică, potențiale perturbări și politici cheie de guvernanță'.

'În ultimii ani, institutele și centrele de cercetare din domeniul științelor sociale se confruntă cu numeroase provocări, sub spectrul reformei, demarate în cazul nostru odată cu evaluarea instituțională realizată de Academia Română în anul 2024. Implicarea cercetătorilor din INCE și institutele și centrele din rețeaua acestuia în realizarea de lucrări de amploare cu impact societal, și voi exemplifica aici cu 'Viziunea Academiei Române privind economia și societatea - orizont 2025', sub coordonarea domnului academician Ioan Dumitrache și regretatului academician Ion Anastasiu, aflată acum în fază de consultare cu membrii Adunării Generale a Academiei Române, în organizarea de evenimente pe teme fierbinți pentru societatea și economia românească, și este cazul forumului privind migrația de la finele lunii octombrie, pentru care se fac ultimele demersuri organizatorice, reprezintă dovezi clare de recunoaștere a expertizei și realizărilor cercetătorilor', a spus Luminița Chivu.

Ea a menționat că tema Conferinței internaționale ESPERA 2025, propusă de directorul general adjunct al INCE, profesorul George Georgescu și adoptată de Comitetul Științific al conferinței, a fost inspirată de 'noile realități în care trăim, de multiplele provocări cu care se confruntă toate statele, într-o măsură mai mare sau mai mică'.

'După seria de șocuri din anii precedenți, în 2025 peisajul global se schimbă sub presiunea escaladării tensiunilor comerciale în urma măsurilor tarifare introduse de noua administrație americană, care au urcat ratele tarifare la niveluri fără precedent, împingând partenerii comerciali să răspundă cu contramăsuri proporționale, ceea ce a dus la un șoc negativ asupra activității economice și creșterii globale. Guvernele din întreaga lume se străduiesc să reordoneze prioritățile, să restructureze canalele comerciale internaționale și lanțurile de aprovizionare, să abordeze politica internă și dezechilibrele structurale în așa fel încât să asigure stabilitatea și securitatea economică și financiară internă. În aceste circumstanțe, pentru a limita vulnerabilitățile și a spori reziliența în cazul unor evenimente generatoare de stres, apare din ce în ce mai necesară activarea unor instrumente macroprudențiale, reechilibrând în același timp compromisurile dintre creștere economică și inflație, prevenind perturbări grave, punând în aplicare planuri credibile de consolidare fiscală pe termen mediu, reconstituind rezervele, restabilind spațiul fiscal și aducând datoria publică pe o traiectorie sustenabilă. Toate aceste măsuri ar trebui completate cu reforme structurale privind piața forței de muncă, producția și piețele financiare, care să susțină reziliența economică, socială și de mediu și care să contribuie, de asemenea, la reducerea disparităților între țări', a declarat Luminița Chivu. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)