MF: România a atras patru miliarde de euro la ultima și cea mai de succes emisiune de euroobligațiuni din acest an
Ministerul Finanțelor a atras, pe 2 octombrie, de pe piețele externe, aproximativ patru miliarde de euro, fiind una dintre cele mai de succes emisiuni de euroobligațiuni pe piețele internaționale și a patra tranzacție realizată în 2025.
Potrivit unui comunicat al Ministerului de Finanțe, emisiunea s-a realizat în trei tranșe: o tranșă de două miliarde euro cu scadența de șapte ani (2033), o tranșă de un miliard euro pe 12 ani (2037) și un miliard euro pe o nouă tranșă de 20 ani (2045), anunțându-se că aceasta este ultima tranzacție publică de euroobligațiuni a României în anul 2025.
Totodată, corelat cu această emisiune, România a continuat procesul de administrare activă a portofoliului de datorie prin utilizarea unei operațiuni de răscumpărare anticipată a euroobligațiunilor scadente în anul 2026, în scopul limitării riscului de refinanțare și extinderii maturității medii reziduale a portofoliului.
Astfel, România a anunțat și oferte de răscumpărare la preț fix (''Tender offer'') pe parcursul a cinci zile lucrătoare pentru fiecare dintre cele trei obligațiuni suverane în euro cu scadența în 2026, cu o valoare cumulată de 4,25 miliarde euro. Prin urmare, pe 10 octombrie, România a încheiat operațiunea de răscumpărare anticipată parțială a euroobligațiunilor cu scadența în 2026, în valoare totală de aproximativ un miliard euro, astfel: 550 milioane euro din obligațiunile cu scadența la 26 februarie 2026 (aprox. 42,3% din emisiune), 240,3 milioane euro din obligațiunile cu scadența la 26 septembrie 2026 (aprox. 13,4% din emisiune), 209,6 milioane euro din obligațiunile cu scadența la 8 decembrie 2026 (aprox. 18,2% din emisiune).
Conform sursei citate, tranzacția marchează noi recorduri: cel mai mare volum total maxim al ordinelor din partea investitorilor înainte de fixarea marjelor - 17,5 miliarde euro; cea mai mare reducere de spread (45 bps pentru tranșele de 7 și 20 de ani și 40bps pentru tranșa de 12 ani) ce a permis reducerea cea mai semnificativă a primelor de emisiune (-15/-5/-5bps); cea mai mare operațiune de răscumpărare anticipată realizată de România printr-o emisiune de euroobligațiuni, care a totalizat aproximativ un miliard de euro.
Această tranzacție face parte din strategia României de a se finanța extern în 2025, asigurând atât acoperirea necesarului de finanțare, cât și consolidarea rezervei de valută a statului.
''Succesul României pe piețele internaționale de capital, în prima zi după adoptarea rectificării bugetare, confirmă încrederea investitorilor în direcția economică a țării și în măsurile adoptate. Semnalul transmis sprijină continuarea reformelor pentru stabilitate macroeconomică și sustenabilitate fiscală. Vom acționa ferm pentru corectarea dezechilibrelor și pentru un mediu investițional predictibil și atractiv'', a declarat Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, citat în comunicat.
Emisiunea de euroobligațiuni a beneficiat de o bază investițională foarte diversificată, atât din punct de vedere geografic, cât și din perspectiva tipurilor de investitori.
Din punct de vedere al tipurilor de investitori, se distinge preponderența investitorilor de tipul 'real money', respectiv fonduri de active administrate privat care au avut o pondere în cadrul maturităților de 7, 12, respectiv 20 de ani de 71%, 51% și respectiv 69%. Cea mai mare participare a fondurilor de pensii și asigurări a fost la tranșa de 12 ani (18%). Fondurile suverane și instituțiile oficiale au avut o participare echilibrată în cadrul tuturor tranșelor emisiunii, cu o pondere de 5% pentru maturitățile de 7 și 20 de ani și o participare ușor mai ridicată, de 8%, în tranșa de 12 ani.
Distribuția geografică a investitorilor, pentru maturitatea de 7 ani euro a fost următoarea: Marea Britanie 36%, America 28%, Europa de Vest 15%, restul Europei 7%, CEE 7%, România 4%, Asia și Orientul Mijlociu 3%.
Pentru maturitatea de 12 ani euro, distribuția geografică a investitorilor a fost: Marea Britanie 34%, America 20%, Europa de Vest 22%, restul Europei 2%, CEE 8%, România 9%, Asia și Orientul Mijlociu 5%.
Distribuția geografică a investitorilor, pentru maturitatea de 20 ani euro a fost următoarea: Marea Britanie 58%, America 16%, Europa de Vest 11%, restul Europei 5%, CEE 3%, România 2%, Asia și Orientul Mijlociu 5%.
România a vândut obligațiuni în trei tranșe, din care două miliarde de euro cu maturitatea de șapte ani lung, cu un randament de 5,486% și o rată de dobândă de 5,375% pe an, un miliard de euro cu maturitatea de 12 ani, cu un randament de 6,208% și o rată de dobândă de 6,125% pe an și un un miliard de euro cu maturitatea de 20 de ani, cu un randament de 6,620% și o rată de dobândă de 6,500% pe an.
Tranzacția a fost intermediată de: Citigroup Global Markets Europe AG, Erste Group Bank AG, HSBC Continental Europe, ING Bank N.V., J.P. Morgan SE și Raiffeisen Bank International AG. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Din fiecare 100 de lei plătiți pe factura de telecomunicații, 55 de lei ajung la furnizori și subcontractori (analiză)
Din fiecare 100 de lei achitați pentru serviciile de telecomunicații, 55 de lei ajung la furnizori și subcontractori, circa 17 lei sunt destinați recuperării investițiilor, iar aproximativ 15,5 lei reprezintă taxe și contribuții către stat, potrivit unei analize realizate de analistul financiar Iancu Guda. 'Ce plătim atunci când achităm o factură de
Nuclearelectrica: Acționarii au votat împotriva inițierii unor demersuri de reevaluare a strategiei de dezvoltare a Proiectului Reactoarelor Modulare Mici
Nuclearelectrica și RoPower Nuclear vor continua demersurile de a atinge un consens din punct de vedere comercial cu NuScale asupra condiției de achiziție a modulelor SMR, după ce acționarii societății au votat, miercuri, împotriva inițierii unor demersuri de reevaluare a strategiei inițiale de dezvoltare a Proiectului Reactoarelor Modulare Mici, aprobată în 2022
Bursa de Valori București a închis în creștere ședința de miercuri
Bursa de Valori București a închis în creștere ședința de miercuri, iar valoarea totală a tranzacțiilor s-a cifrat la 359,3 milioane de lei (68,56 milioane euro). Principalul indice al Bursei de Valori București, BET, care include cele mai tranzacționate 20 de companii listate pe Piața Reglementată, s-a apreciat cu 1,36%, până la 34.216,98 pu
Jianu: Carta Albă a IMM-urilor este o foaie de parcurs pentru supraviețuirea și evoluția economiei românești
Întreprinderile Mici și Mijlocii (IMM-uri) traversează o perioadă de transformare, caracterizată de tensiuni între procesul de maturizare profesională și un nivel ridicat de incertitudine în rândul antreprenorilor, rezultă din Carta Albă a IMM-urilor, o amplă cercetare a companiilor mici și mijlocii autohtone, lansată, miercuri, în cadrul unui e
Prima tranzacție de energie electrică cu profil solar din România, încheiată pe piața administrată de BRM
Prima tranzacție de energie electrică cu profil solar din România, realizată pe piața dedicată acestui produs, lansată de BRM la 2 martie 2026, a fost încheiată între două companii românești. Potrivit unui comunicat al Bursei Române de Mărfuri, tranzacția are ca obiect livrarea unei cantități totale de 1.920 MWh în luna sept
Negrescu: România este prinsă într-un blocaj politic, iar economia plătește pentru fiecare zi de incertitudine
România este prinsă într-un blocaj politic, iar economia plătește pentru fiecare zi de incertitudine, a declarat, miercuri, vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, la un eveniment de specialitate. 'Nu putem ignora realitățile într-un context politic și economic dificil. România este prinsă într-un blocaj poli
Elcen: Avariile de la CET București Vest au făcut imposibilă alimentarea cu energie electrică a unui imobil din Sectorul 6
Întreruperea alimentării cu energie electrică a unui imobil din Bulevardul Timișoara, Sectorul 6, a fost cauzată de avariile majore produse în aprilie și mai la CET București Vest, arată Elcen într-un comunicat remis, miercuri, AGERPRES, compania precizând, totodată, că a pus la dispoziția asociației de proprietari un generator și a sistat facturarea
Dăianu: România nu putea evita majorarea taxelor; nu este nevoie de noi taxe și impozite în 2027
România nu putea evita majorarea taxelor și impozitelor din cauza deficitului bugetar ridicat, susține președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, care crede însă că, anul viitor, nu va fi nevoie de noi taxe iar economia ar putea crește cu peste 2%. Dăianu, care a participat miercuri la lansarea unei noi ediții a Cartei Albe a IMM-urilor, a pre
Negrescu: România trebuie să obțină o alocare financiară europeană, comparativ egală cu cea din prezent, de 60 de miliarde de euro
România trebuie să obțină, în viitorul cadrul financiar multianual, o alocare financiară din fonduri europene, comparativ egală cu cea din prezent, de 60 de miliarde de euro, altfel ar putea deveni un risc major pentru dezvoltarea economică a țării, a afirmat, miercuri, vicepreședintele Parlamentul European, Victor Negrescu, la un eveniment de specialitate.
Negrescu: Economia României depinde de resursele europene; avem un sold pozitiv în relația cu UE
Economia României depinde de resursele europene, nouă din zece investiții publice implicând fonduri europene, la un moment dat, a declarat, miercuri, vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, la un eveniment de specialitate. 'Fiecare euro aflat în pericol trebuie apărat pentru că economia României depinde de resursel
Lucrătorii români pot alege dintre cele 133 de posturi vacante în SEE, prin Eures România
Operatori economici din șase țări europene pun la dispoziția lucrătorilor români 133 de locuri de muncă, prin rețeaua Eures România, a anunțat Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Conform datelor centralizate, cele mai multe posturi sunt în Norvegia (45, pentru lucrător în producție - prelucrarea somonului), urmată
ANOFM: Agenții economici oferă 30.142 de locuri de muncă, la nivel național
Angajatorii din România oferă, la ora actuală, 30.142 de locuri de muncă, conform datelor centralizate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Din totalul posturilor vacante, cele mai multe sunt pentru: conducător auto transport rutier (2.590); curier (2.002); lucrător comercial (1.584); manipulant mărfuri (1.510); muncitor necalifi
Președintele IMM România face apel la partide pentru un guvern stabil și un pact economic și social național
Mediul de afaceri solicită convocarea unei întâlniri naționale cu toate forțele politice pentru a discuta și semna un pact economic și social pentru că economia nu mai poate aștepta, iar România are nevoie de un guvern stabil, a declarat miercuri Florin Jianu, președinte IMM România, la lansarea celei de-a XXIV ediții a Cartei Albe a IMM-urilor.
A fost semnat contractul de proiectare și execuție pentru modernizarea infrastructurii feroviare din Portul Constanța-Etapa III
Compania Națională de Căi Ferate 'CFR' SA a semnat miercuri contractul de proiectare și execuție a lucrărilor aferente obiectivului de investiții 'Modernizarea infrastructurii feroviare din Portul Constanța - Etapa III', în valoare de aproape 524 de milioane de lei. Potrivit unui comunicat al companiei, contractul a fost atribuit Asocieri
Leonardo Badea: O parte din fragilitatea IMM-urilor e indusă de stat; birocrația excesivă rămâne o povară reală
O parte din fragilitatea IMM-urilor este indusă de stat, birocrația excesivă rămâne o povară reală, iar lipsa de predictibilitate generată de politici publice inconsistente descurajează investițiile și planificarea strategică a firmelor, consideră Leonardo Badea, prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR). 'Nu putem ignora faptul