Ministerul Finanțelor a atras, pe 2 octombrie, de pe piețele externe, aproximativ patru miliarde de euro, fiind una dintre cele mai de succes emisiuni de euroobligațiuni pe piețele internaționale și a patra tranzacție realizată în 2025.

Potrivit unui comunicat al Ministerului de Finanțe, emisiunea s-a realizat în trei tranșe: o tranșă de două miliarde euro cu scadența de șapte ani (2033), o tranșă de un miliard euro pe 12 ani (2037) și un miliard euro pe o nouă tranșă de 20 ani (2045), anunțându-se că aceasta este ultima tranzacție publică de euroobligațiuni a României în anul 2025.

Totodată, corelat cu această emisiune, România a continuat procesul de administrare activă a portofoliului de datorie prin utilizarea unei operațiuni de răscumpărare anticipată a euroobligațiunilor scadente în anul 2026, în scopul limitării riscului de refinanțare și extinderii maturității medii reziduale a portofoliului.

Astfel, România a anunțat și oferte de răscumpărare la preț fix (''Tender offer'') pe parcursul a cinci zile lucrătoare pentru fiecare dintre cele trei obligațiuni suverane în euro cu scadența în 2026, cu o valoare cumulată de 4,25 miliarde euro. Prin urmare, pe 10 octombrie, România a încheiat operațiunea de răscumpărare anticipată parțială a euroobligațiunilor cu scadența în 2026, în valoare totală de aproximativ un miliard euro, astfel: 550 milioane euro din obligațiunile cu scadența la 26 februarie 2026 (aprox. 42,3% din emisiune), 240,3 milioane euro din obligațiunile cu scadența la 26 septembrie 2026 (aprox. 13,4% din emisiune), 209,6 milioane euro din obligațiunile cu scadența la 8 decembrie 2026 (aprox. 18,2% din emisiune).

Conform sursei citate, tranzacția marchează noi recorduri: cel mai mare volum total maxim al ordinelor din partea investitorilor înainte de fixarea marjelor - 17,5 miliarde euro; cea mai mare reducere de spread (45 bps pentru tranșele de 7 și 20 de ani și 40bps pentru tranșa de 12 ani) ce a permis reducerea cea mai semnificativă a primelor de emisiune (-15/-5/-5bps); cea mai mare operațiune de răscumpărare anticipată realizată de România printr-o emisiune de euroobligațiuni, care a totalizat aproximativ un miliard de euro.

Această tranzacție face parte din strategia României de a se finanța extern în 2025, asigurând atât acoperirea necesarului de finanțare, cât și consolidarea rezervei de valută a statului.

''Succesul României pe piețele internaționale de capital, în prima zi după adoptarea rectificării bugetare, confirmă încrederea investitorilor în direcția economică a țării și în măsurile adoptate. Semnalul transmis sprijină continuarea reformelor pentru stabilitate macroeconomică și sustenabilitate fiscală. Vom acționa ferm pentru corectarea dezechilibrelor și pentru un mediu investițional predictibil și atractiv'', a declarat Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, citat în comunicat.

Emisiunea de euroobligațiuni a beneficiat de o bază investițională foarte diversificată, atât din punct de vedere geografic, cât și din perspectiva tipurilor de investitori.

Din punct de vedere al tipurilor de investitori, se distinge preponderența investitorilor de tipul 'real money', respectiv fonduri de active administrate privat care au avut o pondere în cadrul maturităților de 7, 12, respectiv 20 de ani de 71%, 51% și respectiv 69%. Cea mai mare participare a fondurilor de pensii și asigurări a fost la tranșa de 12 ani (18%). Fondurile suverane și instituțiile oficiale au avut o participare echilibrată în cadrul tuturor tranșelor emisiunii, cu o pondere de 5% pentru maturitățile de 7 și 20 de ani și o participare ușor mai ridicată, de 8%, în tranșa de 12 ani.

Distribuția geografică a investitorilor, pentru maturitatea de 7 ani euro a fost următoarea: Marea Britanie 36%, America 28%, Europa de Vest 15%, restul Europei 7%, CEE 7%, România 4%, Asia și Orientul Mijlociu 3%.

Pentru maturitatea de 12 ani euro, distribuția geografică a investitorilor a fost: Marea Britanie 34%, America 20%, Europa de Vest 22%, restul Europei 2%, CEE 8%, România 9%, Asia și Orientul Mijlociu 5%.

Distribuția geografică a investitorilor, pentru maturitatea de 20 ani euro a fost următoarea: Marea Britanie 58%, America 16%, Europa de Vest 11%, restul Europei 5%, CEE 3%, România 2%, Asia și Orientul Mijlociu 5%.

România a vândut obligațiuni în trei tranșe, din care două miliarde de euro cu maturitatea de șapte ani lung, cu un randament de 5,486% și o rată de dobândă de 5,375% pe an, un miliard de euro cu maturitatea de 12 ani, cu un randament de 6,208% și o rată de dobândă de 6,125% pe an și un un miliard de euro cu maturitatea de 20 de ani, cu un randament de 6,620% și o rată de dobândă de 6,500% pe an.

Tranzacția a fost intermediată de: Citigroup Global Markets Europe AG, Erste Group Bank AG, HSBC Continental Europe, ING Bank N.V., J.P. Morgan SE și Raiffeisen Bank International AG. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Gabriela Badea)